Ce trebuie să știe toți clujenii despre Joia Mare: tradiții, rugăciuni și obiceiuri de Paște
Joia Mare la Cluj, ziua când sufletul se pregătește pentru Înviere. Tradiții, obiceiuri și semnificații adânci din Săptămâna Patimilor.
Joia Mare, cunoscută în popor și ca Joia Neagră, este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor, o zi a tăcerii și a pregătirii sufletești pentru Vinerea Mare și marea sărbătoare a Învierii Domnului. La Cluj, tradițiile se păstrează cu credință, iar comunitatea ortodoxă retrăiește cu profund respect evenimentele care ”pregătesc” Răstignirea și Învierea lui Hristos.
Din punct de vedere liturgic, Joia Mare reunește patru momente majore din viața Mântuitorului:
- Spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, un gest de smerenie absolută;
- Cina cea de Taină, în care Iisus face Sfânta Împărtășanie;
- Rugăciunea din Grădina Ghetsimani, moment de ascultare față de voia Tatălui;
- Prinderea Domnului, începutul Patimilor.
La Cluj-Napoca, aceste evenimente sunt retrăite prin slujba specială din seara din Joia Mare, Denia celor 12 Evanghelii, în care se citesc cele 12 fragmente evanghelice care zugrăvesc drumul suferinței Mântuitorului. În unele biserici, după fiecare Evanghelie se aprinde câte o lumânare, semn al luminii care răzbate prin întunericul durerii.
Tradiții și obiceiuri din zona Clujului:
În satele din județul Cluj, Joia Mare este o zi cu adâncă încărcătură spirituală și simbolică. Este cunoscută și ca „Joia celor 12 Denii” și are rolul de a curăța sufletul și casa înainte de Înviere.
Înroșirea ouălor: Se spune că ouăle vopsite în Joia Mare nu se strică tot anul și au puteri vindecătoare. Culoarea tradițională este roșu, simbol al sângelui vărsat de Hristos, dar în multe gospodării, în special în cele din Apuseni, se folosesc tehnici vechi de vopsire cu ceară, ouăle fiind adevărate opere de artă.
Ultima pomenire a morților: Este ziua în care se fac colaci, se aprind lumânări și se duc daruri la biserică pentru sufletele celor adormiți. În unele zone, se merge la cimitir dis-de-dimineață, iar numele celor plecați sunt rostite cu blândețe și lacrimi.
Ritualul apei curate: În satele din jurul Clujului, fetele și femeile adună apă curată înainte de răsărit, cu care se spală icoanele, ferestrele și pragurile caselor. Această apă este considerată binecuvântată și se folosește tot anul în momente de grea încercare.
La Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, dar și în celelalte biserici din oraș, se oficiază Denia cu 12 Evanghelii, iar credincioșii vin îmbrăcați în haine închise la culoare, semn al doliului pentru Patimile lui Hristos. Mulți aleg să se spovedească și să se împărtășească, curățindu-și sufletul înainte de Paște.
În cartiere precum Mănăștur, Grigorescu sau Gheorgheni, preoții organizează slujbe speciale pentru cei bolnavi sau vârstnici, iar voluntarii din parohii duc pachete cu alimente și ouă roșii familiilor nevoiașe, un gest de solidaritate și iubire creștină.
1 Comentariu