Ce se ascunde după garajele din Cluj: O terasă cu priveliște spre tot Clujul, pe care unii vor parcări și alții o alee de câțiva kilometri
Garaje demolate în Mănăștur: propunere pentru cea mai lungă alee pietonală din cartier, cu grădini comunitare și loc de joacă
Demolarea garajelor din zona Grădini Mănăștur deschide o oportunitate rară pentru cartier: amenajarea unei alei pietonale de câțiva kilometri, departe de traficul auto, cu vedere spre Calvaria, Grigorescu și Hoia. Propunerea a fost lansată public de activistul Adrian Dohotaru și adresată Primăriei Cluj-Napoca.
Terenul care se eliberează odată cu demolarea garajelor oferă posibilitatea unui traseu pietonal continuu, pe terasă, care ar putea deveni cel mai lung de acest fel din Mănăștur. Avantajul principal este poziția: departe de stresul circulației auto, cu priveliști deschise spre mai multe zone ale orașului.
Propunerea prevede ca spațiul să nu fie ocupat în întregime de parcări, greșeală deja făcută pe alte tronsoane ale cartierului, unde terasele au fost asfaltate fără a lăsa loc pentru pietoni.
De ce „Aleea Grădinilor Comunitare"
Numele nu este ales întâmplător. Zona poartă istoric denumirea de Grădini Mănăștur, iar de-a lungul traseului există deja grădini spontane îngrijite de locatari. Propunerea cere ca acestea să fie reglementate și integrate în amenajare, nu desființate.
În loc de sârmă ghimpată, se propun garduri de lemn care să delimiteze grădinile, cu spații de joacă intercalate, după modelul deja funcțional pe un alt tronson din aceeași zonă. Precedente există și pentru îndepărtarea gardurilor obstructive, invocate fiind Parcul Rozelor și Canalul Morii.
Cel mai dificil punct al traseului este conectarea terasei Canalului Morii cu zona Calvaria, unde ar fi necesară o pasarelă. Costurile ridicate fac ca această porțiune să fie gândită ca o investiție pe termen mai lung, dar realizabilă etapizat. Scopul final ar fi conectarea Căii Florești de Grădini Mănăștur printr-un traseu pietonal continuu.
Un obstacol secundar îl reprezintă opoziția administrației față de grădinile comunitare cu legume. Propunerea sugerează o abordare pragmatică: chiar dacă primăria nu acceptă oficial culturile comestibile, coexistența florilor cu roșiile sau alte legume ar putea fi tolerată în practică, așa cum se întâmplă deja în unele zone.
Amenajarea ar transforma un spațiu industrial rezidual într-un coridor verde pietonal, accesibil tuturor. Grădinile comunitare nu sunt doar estetice: ele păstrează o tradiție locală vie, în care locuitorii, mulți dintre ei pensionari, cultivă pământul și transmit mai departe această practică. Într-un cartier marcat de transformări rapide și presiunea imobiliară, un astfel de spațiu ar reprezenta o ancoră a identității locale.
Propunerea a fost adresată oficial Primăriei Cluj-Napoca și urmează să fie susținută în dezbaterile publice privind viitorul zonei.
1 Comentariu