Avertisment pentru Cluj-Napoca: aerul condiționat din fiecare bloc ar putea sufoca rețeaua electrică a orașului în plină caniculă. Care este soluția

Aerul condiționat individual, capcana ascunsă pentru orașe. Specialist: Clujul are nevoie de un sistem de răcire centralizată

Clujul riscă să repete, la răcire, aceeași greșeală făcută la încălzire, fiecare bloc și fiecare apartament pe cont propriu, cu aparate de aer condiționat instalate haotic. Avertismentul vine de la Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), care susține că orașele românești, Cluj-Napoca inclusă, trebuie să treacă rapid la sisteme moderne de termoficare și răcire centralizată, înainte ca rețelele electrice să cedeze sub presiunea verilor tot mai toride, potrivit agerpres.

Potrivit lui Chisăliță, România vorbește mult despre panouri fotovoltaice și baterii, dar ignoră o problemă care va deveni critică pentru orașe: răcirea clădirilor în perioadele de caniculă.

Calculul făcut de specialist arată cât de mare poate fi impactul: într-o lună cu șapte zile de caniculă, un apartament de 70 de metri pătrați poate consuma suplimentar între 50 și 130 kWh doar pentru aer condiționat. Înmulțit la nivelul unui oraș întreg, asta înseamnă sute de MWh de cerere suplimentară, exact în momentele în care rețeaua electrică este deja la limită.

„Aerul condiționat individual pare ieftin la apartament, dar devine scump la nivel de oraș, pentru că multiplică vârfurile de consum, suprasolicită rețeaua și obligă sistemul energetic să importe energie sau să pornească producție scumpă", explică președintele AEI. El atrage atenția că AC-urile individuale evacuează căldură direct în oraș, amplificând fenomenul de insulă urbană de căldură, și nu permit nicio formă de stocare sau recuperare a energiei termice.

Ce se întâmplă cu rețeaua de termoficare

România mai are, potrivit analizei citate, peste 4.380 de kilometri de rețele de termoficare și aproximativ 1,05 milioane de clienți racordați. Sistemul este însă afectat de pierderi mari, investiții insuficiente și dependență de subvenții, fiind reabilitat în continuare după un concept considerat depășit.

Soluția propusă de specialist este trecerea la sisteme de generația a IV-a și a V-a de termoficare și răcire (4GDH și 5GDHC), bazate pe rețele de joasă temperatură, pompe de căldură și trigenerare, adică producerea simultană de energie electrică, termică și frigorifică din același combustibil.

Ce ar trebui să se schimbe în Cluj-Napoca

Pentru Cluj-Napoca, considerat un oraș cu dezvoltări imobiliare noi și densitate bună de locuire, Chisăliță vorbește despre o schimbare radicală de concept. Cartierele noi nu ar mai trebui dotate cu centrale individuale pe gaz, ci racordate la rețele de generație 5G, cu pompe de căldură apă-apă montate la fiecare clădire.

Specialistul propune și asigurarea răcirii centralizate pentru toate tipurile de clădiri din oraș, nu doar pentru locuințe, ci și pentru birouri, spitale și campusuri universitare.

Cifrele care arată presiunea pe rețea

Conform Planului Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), citat în analiză, consumul electric al României ar urma să crească de la 50 TWh în prezent la aproximativ 64 TWh în 2030, o majorare de 38%.

Diferența, spune Chisăliță, o va face modul în care vine acest consum suplimentar: haotic, prin milioane de aparate individuale instalate fără planificare, sau organizat, prin sisteme centralizate moderne, ușor de gestionat la nivel de rețea.

„Aerul condiționat rezolvă confortul apartamentului. Răcirea urbană rezolvă problema orașului", conchide președintele AEI.