Așa ar urma să fie reamenajat râul Someș, betonat acum pe maluri din centru și până în Grigorescu- FOTO

 

Râul Someș ar urma să fie ”redesenat” în baza unui proiect solicitat în repetate rânduri și pentru care s-a organizat acum un concurs de idei. 

 

Municipalitatea clujeană a ales varianta concursului de soluții („Rethinking SOMEȘ”) tocmai pentru a beneficia de cea mai bună expertiză pentru a putea aduce Someșul în Cetate, pentru a ne întoarce fața spre râul care ne traversează orașul și de a avea o soluție europeană, modernă, în concordanță cu exigențele urbanistice și de mobilitate existente la nivel european. Chiar dacă această soluție este mai lungă și presupune un timp mai îndelungat de implementare, are un mare avantaj al calității și al durabilității. Din această perspectivă am ales concursul de soluții ca fiind de departe cea mai bună modalitate de implementare a politicii urbane, coerente și pe termen lung. A fost într-adevăr un efort de echipă al OAR, al Primăriei Cluj-Napoca, al membrilor juriului din țară și din străinătate, care sunt convins că au luat cea mai bună decizie, înțeleaptă pentru viitorul orașului. Administrația va folosi această expertiză uriașă pentru folosul și binele comunității clujene. Avem o decizie europeană și sper să fie pe placul clujenilor și să-i încânte”, a precizat primarul Emil Boc. 

 

Juriul competiției a fost format din:  Arh. Dietmar Steiner – Austria (Președintele juriului), Arh. Ildiko Mitru – România, Arh. Ligia Subțirică – România, Arh. Claudiu Salanță – România, Peisagist Nicolas Triboi – România, Urb. Alexandre Sorrentino – Franța, Arh. Darko Polic – Serbia, Arh.  Vlad Rusu – România, Ștefan Teișanu – România.

 

Juriul a selectat trei proiecte câștigătoare. 

 

Premiul 1 – Proiectul cu nr. de concurs 60 (premiul este reprezentat de valoarea estimată a contractului de proiectare, care se cifrează la 1.577.345 lei) 

 

Autor principal: Jaime Daroca, José Mayoral, José Ramon Sierra (PRACTICA) 

 

Colaboratori arhitectură: Raul Brito, Sofia Valdivia, Gonzalo Cortes 

 

 

 

Proiectul este construit în jurul ideii fundamentale că Someșul este un element viu, capabil de a oferi energie întregii comunități. Propunerea folosește forța transformatoare a peisajului natural și se bazează pe implicarea comunității în dezvoltarea proiectului și reușește să pună în valoare complexitatea peisajului, depășind limitele unor soluții urbanistice convenționale.

 

Proiectul aduce soluții inovatoare pentru România și propune un nou mod de a gestiona relația dintre mediul construit și cel natural și invită toți actorii urbani să se raporteze la cadrul natural cu respect prin practici sustenabile. Este o abordare sensibilă a temei de concurs. 

 

Proiectul de față poate deveni un model de bune practici în domeniul abordării cursurilor de apă în mediul urban.

 

Abordarea în orașele noastre este de obicei agresivă în privința râurilor: ziduri de beton, baraje, afectarea vieții sălbatice și a ecosistemului natural. Propunerea de față poate reprezenta un adevărat manifest național, invitând orașele din România să își regândească atitudinea față de cursurile de apă care le traversează.

Protejarea ecosistemului natural și a biodiversității, precum și încetinirea vitezei curgerii râului, sunt văzute ca soluții durabile pentru a conserva caracterul natural al râului. Proiectul folosește multidisciplinaritatea pentru a lucra „în echipă” cu ecosistemul natural, și nu împotriva acestuia. Aceasta este viziunea clară pe care proiectul o propune. 

 

Juriul a apreciat în mod deosebit:

 

Ideea EXTINDERII – proiectul propune crearea de mai mult spațiu pentru râu și, în acest fel, crearea unei identități mai puternice a acestuia și în același timp generarea unei noi relații între comunitate și râul care îi aparține. 

 

Ideea CONECTĂRII – proiectul propune noi perspective asupra râului, obținute prin remodelarea topografiei și prin crearea de noi itinerarii și spații oferite locuitorilor. Conceptul balcoanelor deschise către râu aduce noi posibilități de contemplare. Aceste noi repere, asemănătoare unor intervenții artistice, au potențialul de a deveni imagini iconice pentru râu și pentru oraș.

 

Ideea ACCESIBILITĂȚII – proiectul propune remodelarea spațiilor din proximitatea râului, apelând la o diversitate de soluții de amenajare pentru apropierea de apă, atât minerale: piatră, nisip, beton, cât și vegetale: lemn, iarbă, plantații. 

 

Juriul apreciază varietatea ambianțelor pe care proiectul le propune a fi create de-a lungul râului. Aceste noi spații, remodelate pe cele două maluri, vor permite evoluția firească a ecosistemului natural.

 

De asemenea, juriul apreciază generozitatea propunerii, care este simplă și subtilă, venind totodată cu rezolvări precise. Designul elementelor urbane propuse este deopotrivă coerent și flexibil.

 

Juriul opinează că soluția propusă pentru zona de est, în apropierea stației de epurare, trebuie regândită cu mai multă atenție referitor la implicațiile ei ecologice și la extinderea studiului la o scară mai mare.

 

De asemenea, recomandăm gândirea unui sistem de iluminat în ton cu restul proiectului, pentru ca râul să poată participa și la imaginea nocturnă a orașului.

Invităm echipa de proiect să studieze malul stâng din proximitatea podului Horea și să detalieze o soluție non-invazivă, în acord cu ideea generală a proiectului. 

 

Recomandăm echipei să abordeze în aceeași manieră conexiunile cu Parcul Feroviarilor și cu zona Iris, posibile subiecte ale unor viitoare concursuri de soluții”, a precizat juriul.

 

 

 

 

Premiul 2 – Proiectul cu nr. de concurs 58 (premiu în valoare de 60.000 lei) 

 

Autor principal: SC PLANWERK ARHITECTURĂ ȘI URBANISM SRL , Colaboratori specialități: SC Adrian Pop BIROU DE ARHITECTURĂ SRL-D .

 

Premiul 3 – Proiectul cu nr. de concurs 52 (premiu în valoare de 30.000 lei) 

 

Autor principal: Moga Marius Cătălin 

Coautori: Aldea Silviu, Măgeruşan Adriana, Miclăuş Marius, Felvinczi Anamaria, Constantinescu Teodora 

Colaboratori arhitectură: Nistor Alexandru, Susan Roxana, Pop Vlad, Knall Arnold, Fülöp Csenge, Apahidean Dragoş 

Colaboratori specialități: Horhat Ana – peisagistică, Şoflete Marius – structuri

 

Clujul a mai avut experiențe cu proiecte de acest gen, dar de care s-a ales praful. Este vorba despre concursul de idei pentru proiectarea Filarmonicii Transilvania, de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989.

 

În martie 2011 s-a anunțat câștigătorul, firma VAAL ARHITECTURA SRL cu Popp si asociatii, iar proiectarea urma să coste 2,4 milioane de lei, dar proiectul a murit în fașă, acum pe acel teren fiind o parcare publică.

 

Asa va arata Filarmonica Transilvania - VIDEO si Galerie FOTO

Comentarii Facebook