Românii, cetățeni de mâna a doua în Uniunea Europeană. Medicamentele revoluționare ajung la noi cu doi ani întârziere
Peste 47.000 de pacienți așteaptă după un sistem care refuză să țină pasul cu inovația medicală, în condițiile în care tratamente aprobate la nivel european ajung în farmacii la timp, iar noi așteptăm peste 2 ani
În timp ce Europa avansează cu în lupta pentru viață, România rămâne blocată în hârtii și promisiuni. Datele recente publicate în raportul Patients W.A.I.T. 2024, realizat de Federația Europeană a Industriei Farmaceutice (EFPIA), arată o realitate dureroasă: pacienții din România beneficiază de doar 19% dintre medicamentele aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2020-2023. Spre comparație, Cehia are un acces de 61%, iar media UE este de 46%. Până la începutul anului 2025, niciun medicament aprobat în 2023 nu era compensat în România.
Cu un timp mediu de așteptare de 828 de zile, România devine țara în care un diagnostic grav e, de cele mai multe ori, și o condamnare, nu doar o cursă contra cronometru. Cehii așteaptă 581 de zile, ungurii 636, polonezii 723. Până și bulgarii, de foarte multe ori comparați negativ cu România, ne depășesc cu 768 de zile. Pentru bolnavii cu afecțiuni cronice, aceste lucruri înseamnă o degradare continuă a sănătății.
„Fiecare zi de întârziere costă vieți și zile lungi de spitalizare. Ce înseamnă 2 ani pentru un pacient cu o boală cronică? Agravarea bolii, neșansa la o viață normală, riscul ca atunci când un tratament inovator ajunge la el să nu îl mai poată salva. Ce înseamnă 2 ani pentru un pacient bolnav de cancer? Riscul de a nu mai fi in viață.”, avertizează Radu Gănescu, Președintele COPAC. La evenimentul “Inovația în Sănătate - drumul spre soluții salvatoare, eficiență și încredere”, organizat de ARPIM, acesta a tras un semnal de alarmă dur: sistemul nu mai are voie să ignore urgența.
„Accesul rapid la terapii inovatoare este esențial pentru sănătatea românilor și pentru sistemul de sănătate. Medicamentele moderne nu înseamnă doar controlul evoluției bolii pentru pacienți, prevenirea spitalizărilor și productivitate, ci și optimizarea costurilor pentru întregul sistem medical”, a declarat Radu Rășinar, președintele ARPIM. Noile tratamente reduc spitalizările, ameliorează simptomele, cresc șansele de supraviețuire și scad costurile de tratament pe termen lung.
Realitatea este dură: suntem țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare rată de mortalitate tratabilă. Cu alte cuvinte, în România se moare din cauze care, în alte țări, au deja soluții. Lipsa accesului la tratamente moderne este o cauză directă.
4 Comentarii