Miercuri 4 August

Regenerarea urbană pe Constantin Brâncuși, cu blocuri lângă case, s-a făcut în interesul celor care fac blocuri - Interviu cu arhitectul Șerban Țigănaș


Regenerarea urbană este un nou concept aruncat pe piață de Primăria Cluj-Napoca. Un exemplu clar unde vedem acest lucru este pe strada Constantin Brâncuși, care, prin noul PUG, a devenit zonă de regenerare urbană.

Arhitectul Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură din Cluj, a spus că regenerarea urbană presupune revitalizarea unei zone prin investiții publice și private, dar pe strada Brâncuși s-a făcut ”limitat la intervenția privată reprezentată de stimularea prin reglementarea favorabilă a unui randament imobiliar crescut”. Adică, Primăria a permis privaților să construiască mult, iar municipalitatea nu a făcut nimic pentru a dezvolta și alte funcțiuni în zonă, în interesul locuitorilor. 

Rep: Era necesara regenerarea zonei Brâncuși, strada cu case, care separă două cartiere unde sunt numai case?

Șerban Țigănaș: Răspunsul scurt este nu. Strategia adoptată de PUG pentru strada Brâncuși și pentru alte artere cu rol important în oraș nu are ca obiectiv un caracter reparator al morfologiei urbane și nu este o soluție care se impunea. A fost însă o modalitate de a stimula construirea pe o arteră importantă în încercarea de a genera fronturi stradale specifice unui bulevard, respectiv cu spații pentru comerț și servicii la nivelul pietonului. Dacă privim extremitățile străzii, spre intersecția cu strada Titulescu și la partea opusă, spre intersecția cu strada Mălinului și Fagului, vom vedea că acestea au cu totul alt caracter, care în viziunea autorilor PUG putea fi extins pe restul prospectului stradal. Situația actuală este în mod evident intermediară, efectele acestor reglementări putând fi observate evident prin frenezia activității imobiliare. Până la saturația țesutului urban prin înlocuire completă va mai fi de așteptat probabil câteva decenii. 

Rep? Ce înseamnă o zonă de regenerare urbană și ce trebuie făcut într-o astfel de zonă?

Șerban Țigănaș: Legislația românească nu precizează ce înseamnă regenerarea urbană, iar teoria vehiculată în mediile academice și mai puțin în cele profesionale nu este nici ea foarte precisă. În principiu regenerarea urbană se referă la zone degenerate, care au intrat în procesul de decădere (urban decay). Această pantă descendentă din viața unei zone de oraș nu poate fi redresată de cele multe ori fără intervenții care produc interes pentru redezvoltare. Aceste intervenții reprezintă forme de conlucrare între injecțiile de investiții publice și interesul privat stimulat, care le urmează. În cazul străzii Constantin Brâncuși nu există nicio investiție publică și totul a fost gândit limitat la intervenția privată reprezentată de stimularea prin reglementarea favorabilă a unui randament imobiliar crescut. Efectele se văd, stimularea a avut loc, dar calitatea noilor inserții și mai ales relația dintre acestea și zonele adiacente din proximitate a fost scăpată de sub control, ca să spun așa. Gestiunea urbană a proiectelor stimulate de noua reglementare a condus la eșecuri imposibil de corectat. Ca să revin la întrebare, regenerarea urbană e un proces complex, care nu poate fi realizat decât prin contribuția corelată a actorilor publici și privați. Este un proces dificil, delicat, care poate produce nemulțumiri disproporționate și dezechilibre, dacă nu este gestionat corespunzător. În cazul pe care îl discutăm nu putem vorbi de regenerare doar prin modificarea unor indicatori reglementați prin PUG. Administrația publică locală trebuie să fie pro-activă într-un astfel de proiect, dar în acest caz este absentă. Putem observa alte zone din Cluj în care administrația a realizat intervenții în general la infrastructura de mobilitate care a avut efecte regeneratoare, dar nu este cazul pe Brâncuși.  

Regenerarea urbană, ca să folosesc un termen la modă, e un ecosistem urban complet. Regenerarea cuprinde infrastructura de mobilitate și de utilități, spațiile publice cu altă destinație, dotările sau echipamentele publice și bineînțeles, locuințele. Orice abordare monofuncțională sau parțială are șanse limitate să poate conduce la o regenerare reală. 

Rep: Cat de tare credeți că afectează traficul construirea unor șiruri de blocuri pe ambele părți?

Șerban Țignaș: Nu cred că realizarea de locuințe colective pe strada Constantin Brâncuși va afecta semnificativ traficul deoarece acesta este cauzat nu de cei care locuiesc pe această stradă ci de cei, foarte mulți, care o folosesc. Să ne gândim că întreaga zonă Borhanci trece pe aici spre și dinspre centru și probabil și aproape jumătate din Bună Ziua. Din Brâncuși prin Borhanci se realizează conexiunea cu ocolitoarea Vâlcele-Apahida, deci este o cale de intrare și ieșire a orașului. Câteva clădiri în plus nu schimbă situația în rău. 

Rep: Deja sunt cam 5 -6 blocuri ridicate, alți proprietari de case au anunțuri de vânzare pe site -uri de profil. Credeți că am putea asista la o avansare a blocurilor spre Andrei Mureșanu și apoi spre zona de case din Gheorgheni? Ar putea exista pe viitor o presiune mare din partea dezvoltatorilor?

Șerban Țigănaș: Nu, pentru că în zonele despre care vorbiți reglementările nu permit densificările de Brâncuși. Cei care vând fie doresc să speculeze și să se îmbogățească, dar nu sunt bine informați, fie sunt deranjați și vor să scape de efectul acestei densificări care a creat vecinătăți defavorabile pentru ei, fie ambele.

Rep: De ce nu se face o deschidere a Clujului spre zone de la marginea orașului care pot fi modelate pentru viitor?

Șerban Țigănaș: Există astfel de intenții, deocamdată cu zona Sopor. Toate celelalte intenții ale administrației, trei fiind mai vizibile, Borhanci, dealul Sfântu Gheorghe și dealul Lomb au eșuat și erau la marginea orașului. Cauza este incapacitatea politică și strategică a administrației de a genera astfel de proiecte viabile, până acum. Să sperăm că această situație va fi contrazisă de o schimbare de abordare. Peste 30 de ani, administrația nu a fost un partener în dezvoltare, manifestându-se doar ca un arbitru, cel mai mult timp, sau ca un jucător independent, pe cont propriu. Dacă îi întrebați pe ei de ce, o să spună că nu au avut cadru legal propice, ceea ce e adevărat, fără a reprezenta complet justificarea. De fapt orașul a fost gestionat fără cunoștințe suficiente de dezvoltare și fără o conexiune solidă coerentă între strategie, politici și proiecte. Cred că se vede și cu ochiul liber. Proiectele încep să fie vizibile și sunt atractive, dar sărindu-se peste strategii și politici, ele sunt insuficiente și nu produc modificări structurale. 

Rep: Se vorbește despre o ordonanță de guvern care să reglementeze proiectele de regenerare urbană. Credeți că se va face ordine sau vor fi abuzuri?

Șerban Țigănaș: E greu de spus. Se pot întâmpla ambele, ca de obicei. Dar de reglementarea regenerării urbane se vorbește de mulți ani și totuși nu a apărut nimic, așa că nu ar trebui să ne fie teamă nici de prea multă ordine și nici de abuzuri. Problema e, cum spuneam, că regenerarea va pune administrația în poziția de a avea rolul principal în astfel de procese și de a consuma energii majore pentru a obține rezultate. Întrebarea e dacă dorește și mai ales dacă poate juca acest rol? Vedeți, la primărie există un birou care se numește Strategii urbane, dar cei care lucrează acolo fac de fapt gestiune și deloc strategii. 

WhatsApp Image 2021-02-17 at 11.33.34 (1).jpeg

Foto: Un nou bloc va fi ridicat, după demolarea a câtorva case. Ultimul brad din zonă a fost tăiat, fără a se planta nimic în loc. Regenerarea urbană nu aduce nici un metru pătrat de spațiu verde

92989087_616276605899351_403075396465065984_o.jpg

Foto: Locul de joacă de la ansamblul Brâncuși Residence - 56 de apartamente

131030258_3398015443630361_4050952095496512748_n.jpg

Foto: Blocurile Brâncuși Digger Apartments nu au niciun loc de joacă și niciun copac plantat, pentru că nu mai au loc de așa ceva. Fostul cameraman al lui Emil Boc, Ovidiu „Didu” Moldovan, a început ridicarea celui de-al treilea bloc

WhatsApp Image 2021-02-17 at 11.33.34 (2).jpeg

Foto: Terenul unde Ovidiu „Didu” Moldovan va înghesui al treilea bloc. Ultimul brad rămas în picioare (acum e tăiat deja)

Comentarii Facebook