Comasare la Cluj? Să ajungă Florești, Apahida și Baciu cartiere din Cluj-Napoca? Ilie Bolojan susține reorganizarea administrativă, însă nu cu orice preț
Premierul Ilie Bolojan a declarat că susține reorganizarea administrativă a României și comasarea unor localități, inclusiv integrarea comunelor din jurul marilor orașe în structuri administrative mai mari, însă subliniază că astfel de decizii trebuie luate doar după analize serioase și pe baza unor decizii politice bine fundamentate. Șeful Guvernului consideră că reducerea numărului de comune ar putea face administrația mai eficientă, dar avertizează că o astfel de reformă trebuie pregătită atent și nu poate fi aplicată peste noapte.
Comasare la Cluj? Să ajungă Florești, Baciu și Apahida cartiere din Cluj-Napoca?
Într-o intervenție la B1 TV, premierul a explicat că România are în prezent foarte multe unități administrative mici, iar unele dintre ele funcționează greu din punct de vedere administrativ și financiar. Totuși, el spune că simpla comasare a comunelor nu trebuie făcută mecanic, fără a ține cont de realitățile din teren.
„Din punctul meu de vedere, dacă mâine am comasa comunele sub 1.500 de locuitori, nu s-ar întâmpla nimic. Dar aici nu trebuie să facem comasări fără o analiză care ține cont de distanțe. Uneori sunt comune cu un număr mic de locuitori, dar răspândite pe o suprafață mare”, a explicat Ilie Bolojan.
Premierul a precizat că, și în cazul în care o astfel de reformă ar fi decisă politic, aplicarea ei nu ar putea avea loc imediat, ci abia după următoarele alegeri locale. El a dat exemplul Poland, care a trecut prin mai multe reorganizări administrative în ultimele decenii, însă deciziile au fost puse în practică doar după încheierea ciclurilor electorale, pentru a evita blocajele instituționale.
Bolojan a subliniat că una dintre cele mai mari probleme ale administrației din România este lipsa unei planificări unitare între reședințele de județ și localitățile din jurul acestora. În ultimii 20 de ani, dezvoltarea economică și urbană s-a concentrat în special în orașele mari și în zonele metropolitane, în timp ce multe localități din jur au devenit zone rezidențiale pentru cei care lucrează în orașe.
„Dezvoltarea este concentrată în reședințele de județ sau în zonele metropolitane. Însă, între reședința de județ și zona metropolitană nu există o planificare unitară. Actuala legislație pentru zonele metropolitane nu oferă autoritate unei singure primării de reședință, ci presupune consensul tuturor primăriilor. Ori, cu cât zona e mai divizată, cu atât șansele să faci proiecte comune scad”, a explicat premierul.
Pentru a rezolva această problemă, Ilie Bolojan propune un model administrativ în care localitățile aflate la granița marilor orașe să devină „sectoare” ale municipiilor. În acest fel, proiectele majore – precum transportul public, infrastructura principală sau planificarea urbanistică – ar fi coordonate de primăria orașului, în timp ce administrațiile locale ar continua să gestioneze problemele de proximitate, cum ar fi străzile secundare sau serviciile comunitare.
În cazul municipiului Cluj-Napoca, o comasare ar însemna ca orașul să se trezească peste noapte cu cartiere „noi”
În cazul municipiului Cluj-Napoca, o astfel de reformă ar putea viza localități din zona metropolitană care funcționează deja ca zone-dormitor pentru oraș, precum Florești, Apahida, Baciu sau Sânnicoara. Mii de locuitori din aceste zone fac zilnic naveta către Cluj-Napoca pentru muncă sau studii, iar integrarea administrativă ar putea permite o planificare mai coerentă a infrastructurii și a transportului public.
Premierul a mai spus că reducerea numărului de comune și reorganizarea zonelor metropolitane ar putea duce la o administrație mai eficientă și mai adaptată realităților actuale, însă implementarea unei astfel de reforme depinde de existența unui consens politic larg și de analize care să arate clar beneficiile pentru comunități.
4 Comentarii