Cluj-Napoca, unul dintre cele mai aglomerate orașe din România, ar putea avea o „taxă de decongestionare a traficului” pentru șoferii care circulă în zonele centrale. Ideea aparține unui deputat de Iași și este inspirată din exemple internaționale, precum New York și Londra, unde taxele de congestie au avut succes în reducerea traficului și în generarea de fonduri pentru îmbunătățirea transportului public.

Vasile Cîtea, deputat PSD din Iași, a propus această măsură și pentru marile orașe din România, inclusiv Cluj-Napoca. Conform propunerii, taxele colectate ar fi utilizate pentru modernizarea infrastructurii de transport în comun și pentru reducerea poluării atmosferice. De asemenea, măsura ar încuraja utilizarea mijloacelor alternative de transport, precum bicicletele sau autobuzele.

„Introducerea unei taxe de decongestionare în orașele mari, precum Cluj-Napoca, ar reduce semnificativ traficul din zonele centrale și ar contribui la un mediu mai curat și mai sănătos”, susține Cîtea.

Cu toate acestea, implementarea unei astfel de taxe ar necesita consultări ample cu autoritățile locale, specialiștii în mobilitate urbană și cetățenii, pentru a evalua impactul asupra vieții de zi cu zi a clujenilor. În acest context, rămâne de văzut cât de mult sprijin ar găsi această propunere printre locuitorii orașului.

Deputatul a trimis Ministerului Transporturilor o adresă în acest sens. Iată ce a solicitat:

„Întrebare

Stimate Domnule Ministru,

În calitate de deputat de Iași, un oraș care se confruntă tot mai frecvent cu probleme legate de aglomerația rutieră, doresc să aduc în atenția dumneavoastră o inițiativă recent implementată pe plan internațional, care ar putea servi drept model pentru rezolvarea acestor dificultăți în marile orașe din România. Traficul intens, insuficiența locurilor de parcare, timpii mari de deplasare și nivelul ridicat al poluării atmosferice afectează semnificativ calitatea vieții locuitorilor din Iași. Aceste probleme nu doar că limitează mobilitatea urbană, dar au și un impact negativ asupra dezvoltării economice și atractivității orașului pentru investiții și turism.

Un exemplu relevant este planul recent aprobat de Departamentul Transporturilor din Statele Unite, care prevede introducerea unei taxe de decongestionare în Manhattan, New York. Începând cu 5 ianuarie 2025, vehiculele de pasageri care vor circula în această zonă vor achita o taxă de 9 dolari. Această măsură, prima de acest tip în Statele Unite, urmărește reducerea numărului de mașini care intră zilnic în Manhattan cu cel puțin 80.000, ceea ce va contribui la decongestionarea traficului în cel mai aglomerat district din țară. Fondurile generate vor fi direcționate către modernizarea și extinderea transportului public, asigurând astfel o soluție pe termen lung pentru mobilitatea urbană. De asemenea, Londra aplică încă din 2003 o taxă de congestie care a avut rezultate notabile în reducerea traficului și în generarea de resurse financiare pentru transportul public.

Având în vedere aceste exemple, consider că ar fi oportun ca și în România să fie explorată posibilitatea implementării unei taxe similare, adaptată nevoilor și specificului orașelor noastre mari, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. În Iași, introducerea unei astfel de taxe ar putea reduce semnificativ traficul din zonele centrale, ar încuraja utilizarea transportului public sau a altor mijloace alternative de mobilitate și ar contribui la scăderea nivelului de poluare. În același timp, fondurile colectate ar putea fi utilizate pentru modernizarea rețelelor de transport în comun, precum și pentru alte proiecte de infrastructură necesare unui oraș aflat în continuă dezvoltare.

Este evident că o astfel de măsură ar necesita o analiză atentă și o consultare amplă cu autoritățile locale, specialiștii în mobilitate urbană și societatea civilă, pentru a ne asigura că implementarea acesteia aduce beneficii reale și că răspunde nevoilor locuitorilor.

Întrebări:

1. Care este poziția ministerului față de adoptarea unei taxe de decongestionare ca măsură pentru reducerea aglomerației în orașele mari din România?
2. Intenționează Ministerul să inițieze un studiu de fezabilitate la nivel național pentru a evalua impactul economic, social și de mediu al unei astfel de măsuri, mai ales în orașe precum Iași?

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulțumesc!