Cluj-Napoca „respiră” aer poluat aproape tot anul! Orașul care își îmbolnăvește propriii locuitori
Pe lângă parcărie ilegale și traficul constant, Cluj-Napoca a devenit un oraș în care aerul reprezintă o problemă constantă.
Mai exact, în peste 60% din zilele anului, concentrațiile de particule fine PM2.5 au depășit limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, de 15 µg/m³.
Mai mult, aproximativ 70 de zile au înregistrat niveluri considerate ridicate pentru expunerea zilnică, ceea ce indică o expunere cronică a populației la aer poluat.
Cluj-Napoca „respiră” aer poluat aproape tot anul! Orașul care își îmbolnăvește propriii locuitori
Analiza arată diferențe clare între anotimpuri. Iarna, valorile PM2.5 și PM10 cresc semnificativ, cu episoade frecvente de acumulare a poluării, în timp ce vara se observă o scădere a particulelor fine, însă PM10 rămâne prezent, în special în zonele cu trafic intens.
Vârfurile de poluare ating valori de până la șase ori peste recomandările OMS, suficiente pentru a declanșa efecte acute asupra sănătății, scrie stropdeaer.ro.
Studiul evidențiază și diferențe majore între zonele orașului, ceea ce indică surse locale dominante de poluare. Traficul rutier, resuspensia prafului și încălzirea rezidențială sunt identificate drept factori principali. Datele infirmă ideea că poluarea ar proveni uniform din afara orașului.
Orașul care trebuia să fie verde! Cluj-Napoca respiră aer toxic luni la rând
De asemenea, analiza distribuției zilnice arată că episoadele de poluare ridicată nu sunt distribuite uniform pe parcursul anului, ci se concentrează în anumite perioade, în special în sezonul rece.
Mai mult, poluarea nu afectează populația în mod constant pe parcursul zilei. Datele arată intervale orare recurente în care concentrațiile de particule cresc semnificativ, corelate cu activitățile urbane și traficul.
Poluarea aerului în Cluj-Napoca este reală, persistentă și măsurabilă, iar problema nu este doar una de „vârfuri”, ci de expunere repetată. Datele arată clar nevoia de politici locale bazate pe date, intervenții sezoniere și protejarea zonelor sensibile (școli, cartiere), se mai arată în studiu.
0 Comentarii