Românii de rit vechi sărbătoresc astăzi Crăciunul: Tradiții care păstrează calendarul Iulian de peste 2.000 de ani

Articol scris de Redacția Știri de Cluj 07 Ianuarie 13:19 682 0

În timp ce majoritatea românilor îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ioan Botezătorul, sute de mii de creștini ortodocși de rit vechi celebrează Crăciunul pe 7 ianuarie, la 13 zile distanță de sărbătoarea tradițională. Această diferență este rezultatul utilizării calendarului iulian neîndreptat, păstrat de anumite biserici și comunități românești din lume, care preferă stilul vechi în stabilirea sărbătorilor religioase.

Calendarul iulian versus calendarul gregorian: o istorie de mii de ani

Înainte de Hristos, existau două moduri de calcul al anului: egiptenii foloseau un an de 365 de zile, iar romanii unul de 355 de zile, generând diferențe considerabile. În 46 î.Hr., împăratul Iuliu Cezar a adoptat calendarul iulian, bazat pe anul egiptean, care a fost folosit în întreaga creștinătate timp de peste 15 secole. La Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), acest calendar a fost utilizat pentru calcularea datei Paștilor.

Diferențele dintre anul solar și cel iulian au făcut necesară reforma gregoriană din 1582, când papa Grigorie al XIII-lea a suprimat zece zile pentru a corecta decalajul. Însă anumite Biserici Ortodoxe, precum Biserica Rusă, Patriarhia Ierusalimului și Biserica Sârbă, precum și unele mănăstiri de pe Muntele Athos, au păstrat stilul vechi, continuând să sărbătorească Crăciunul și Paștile conform vechiului calendar.

Cine sărbătorește Crăciunul pe stil vechi?

Românii care respectă această tradiție se regăsesc în mai multe comunități:

Români din fostele teritorii românești: Basarabia (actuala Republică Moldova), Bugeac și Cernăuți (în Ucraina).
Români din afara granițelor istorice ale României, dar care păstrează limba și cultura: românii din Transcarpatia, Valea Timocului (Serbia și Bulgaria), Voivodina și aromânii din Balcani.

Tradiții și obiceiuri

Deși sărbătoarea are loc la 13 zile după Crăciunul ortodox tradițional, obiceiurile rămân la fel de vii: slujbe religioase, colinde, împărțirea Agheasmei și pregătirea meselor festive. Comunitățile păstrează ritualurile străvechi, amintind de legătura profundă dintre calendar, astronomie și credința religioasă.