Administrația publică din România: fragmentată, supradimensionată și ineficientă. Clujul, printre județele care au atras cele mai multe fonduri europene

Un raport elaborat de Cancelaria Prim-Ministrului pe baza datelor din 2024 pune pe masă o realitate pe care puțini oficiali au vrut s-o recunoască explicit: statul român e prea mare, prost organizat și cheltuie bani publici fără să livreze rezultate pe măsură.

Documentul, intitulat Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale, a fost realizat cu sprijinul Băncii Mondiale și se bazează exclusiv pe surse oficiale. Guvernul îl prezintă drept „primul raport de acest tip elaborat la nivelul Executivului" și motivează publicarea lui ca pe o obligație față de contribuabili, indiferent de culoarea politică a guvernării.

Concluzia centrală e directă: administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată față de rezultatele pe care le produce. Fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, iar asta adâncește decalajele dintre regiuni.

Baze de date fragmentate, angajați cu contracte multiple, companii fără venituri

Unul dintre cele mai grave probleme semnalate în raport ține de haosul informațional din interiorul statului. Nu există o bază de date unitară a personalului din sectorul public. Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, ANFP și alte instituții raportează date în formate diferite, cu nomenclatoare nearmonizate, ceea ce face aproape imposibilă obținerea unei imagini de ansamblu.

Mai mult, sistemele de raportare existente, FOREXEBUG, REVISAL, bazele ANFP, sunt alimentate uneori manual de mii de raportori locali, ceea ce generează erori sistemice. Raportul semnalează și un număr ridicat de angajați cu contracte multiple, inclusiv contracte cu normă întreagă la mai mulți angajatori simultan, situații care „ridică suspiciuni privind activitatea reală a acestora". Au fost identificate și companii de stat care figurează cu cheltuieli, dar fără venituri.

Acuratețea datelor colectate a fost estimată la 95%, iar Guvernul recunoaște că fragmentarea bazelor de date a îngreunat semnificativ procesul „încă o dovadă a necesității digitalizării", se arată în document.

Clujul, printre județele care atrag fonduri. Teleorman și Vaslui, la polul opus

Raportul confirmă ceea ce se știa deja în linii mari, dar acum apare negru pe alb: investițiile din fonduri europene s-au concentrat în câteva județe — Cluj, Bihor, Alba și Ilfov — în timp ce altele, precum Teleorman, Vaslui sau Caraș-Severin, au rămas constant subfinanțate. Această distribuție inegală nu pare corelată cu nevoile reale sau cu performanța administrativă a unităților teritoriale.

Companiile de stat cu pierderi structurale continuă să absoarbă miliarde de lei anual din bani publici, fără o perspectivă reală de redresare și fără evaluări serioase de performanță.

Deși România nu se află la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani în privința cheltuielilor cu personalul, raportul semnalează o tendință de creștere. Ponderea acestor cheltuieli în PIB a fost de 10,1%, la nivelul mediei europene — dar state precum Irlanda (6,2%), Elveția (7,3%) sau Germania (8,1%) stau considerabil mai bine.

Un alt indicator îngrijorător: dacă în 2000 România avea unul dintre cele mai mici procente de angajați la stat din totalul forței de muncă, în 2020 a depășit media europeană.

Există și exemple bune, dar nu sunt suficiente

Raportul nu e doar o listă de probleme. Guvernul recunoaște că există autorități publice care performează, că unele companii de stat generează venituri reale la buget și că progresul în eficientizarea cheltuielilor nu poate fi ignorat.

Soluțiile propuse includ comasări de instituții, reduceri de personal prin ieșiri naturale din sistem, o politică de fuziuni și achiziții pentru companiile de stat și o execuție bugetară mai strictă, atât pe cheltuieli, cât și pe venituri.

Documentul rămâne, deocamdată, o analiză. Dacă va duce și la măsuri concrete, rămâne de văzut.