Paradoxul care rușinează România: suntem pe primul loc în UE la sărăcie extremă, dar aruncăm 3,58 milioane de tone de mâncare pe an. Unde ajunge risipa?

România, pe primul loc în UE la sărăcie extremă, dar aruncă 3,58 milioane de tone de mâncare pe an

Aproximativ unul din șase români trăiește în deprivare materială și socială severă, cel mai mare procent din Uniunea Europeană. În același timp, țara produce anual circa 3,58 milioane de tone de deșeuri alimentare, arată datele prezentate vineri, 16 octombrie, de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), potrivit agerpres.

Federația a făcut publice cifrele de Ziua Mondială a Alimentației, pe baza datelor Eurostat. Din cele 3,58 milioane de tone de alimente aruncate anual, aproape două milioane provin direct din gospodării. Raportat la populație, fiecare locuitor risipește în medie 188 de kilograme de mâncare pe an. Cu acest nivel, România se află pe locul patru în Europa.

La capitolul sărăcie, situația e și mai gravă. 27,4% dintre români sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială. În gospodăriile cu copii în întreținere, procentul urcă la 29,4%, al doilea cel mai mare din UE. Riscul de sărăcie îi atinge pe 33,8% dintre copii, iar 17,2% din populație trăiește în deprivare severă, nivel la care România conduce clasamentul european.

Reprezentanții FBAR spun că oamenii din spatele procentelor sunt cei pe care rețeaua îi întâlnește prin asociațiile partenere: copii de la sate care pleacă la școală fără pachet, vârstnici singuri care trebuie să aleagă între medicamente și pâine, părinți care renunță la porția lor ca să mănânce copiii.

Cum ajunge surplusul din magazine la familiile sărace

Rețeaua Băncilor pentru Alimente are nouă bănci regionale: București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați. Acestea preiau de la companii produse scoase din comerț din cauza ambalajelor deteriorate, a erorilor de etichetare sau a datei de expirare apropiate. Produsele sunt însă sigure din punct de vedere sanitar-veterinar. Alimentele sunt transportate la temperatură controlată și ajung la oameni prin 910 organizații neguvernamentale.

În primele șase luni din 2026, băncile au redistribuit 8.926 de tone de produse. 7.589 de tone dintre acestea au fost alimente salvate de la aruncare. Din ele au ieșit aproximativ 17,1 milioane de porții de hrană, iar lunar au primit ajutor în medie 298.030 de persoane, dintre care 111.822 de copii.

De la înființarea primei bănci, la București, în 2016, și până la finalul lunii iunie 2026, rețeaua a strâns peste 49.000 de tone de produse. Peste 44.000 de tone au fost alimente salvate de la risipă, iar peste 4.000 de tone au fost donate de populație prin Colecta Națională de Alimente. Bilanțul celor zece ani înseamnă peste 96 de milioane de porții pentru 340.000 de beneficiari.

Apel către producători și comercianți

Romuald Bulai, președintele FBAR, a declarat că în România sute de mii de copii și vârstnici nu au acces la o masă caldă, în timp ce „tone de alimente bune sunt distruse în fiecare zi”. El a cerut producătorilor, procesatorilor și comercianților să doneze surplusul către rețea, care are acum depozite și autoutilitare frigorifice în toată țara.

Federația are nevoie mai ales de lactate, legume, fructe, carne și alimente de bază. Potrivit Legii nr. 217/2016, modificată prin Legea nr. 49/2024, alimentele donate gratuit sunt scutite de TVA și integral deductibile fiscal. Firmele pot sponsoriza și logistica depozitelor și a mașinilor frigorifice, tot cu deducere conform Codului fiscal.

Mâncarea aruncată încălzește și planeta

FBAR atrage atenția că alimentele ajunse la groapa de gunoi produc metan prin descompunere. Gazul este de peste 25 de ori mai nociv decât dioxidul de carbon. Federația estimează că fiecare tonă de mâncare salvată previne emisii de aproximativ 2,6 tone de CO₂.

La nivel mondial, raportul ONU privind securitatea alimentară (SOFI 2026) arată că aproximativ 645 de milioane de oameni au suferit de foame în 2025. Peste 2,1 miliarde s-au confruntat cu insecuritate alimentară moderată sau severă. Pentru 2,7 miliarde de oameni, o dietă sănătoasă este prea scumpă.