Ora de iarnă 2021. Schimbare importantă faţă de anul trecut


Ora de iarnă 2021 vine cu o schimbare importanţă de anul trecut, atunci când trecerea la ora de iarnă s-a produs în noaptea de 24 spre 25 octombrie.

Ora de iarnă 2021 în România vine cu un interval diferit faţă de anul trecut. Schimbarea orei se face de două ori pe an, în martie şi octombrie.

În martie trecem la ora de vară, atunci când ceasul se dă cu o oră înainte, în timp ce în octombrie se trece la ora de iarnă, atunci când ceasul se dă cu o oră înapoi.

Astfel, ora de iarnă 2021 se va produce, în acest an, în noaptea de 30 spre 31 octombrie, atunci când ora 04.00 va deveni ora 03.00.

Schimbarea orei de iarnă apare în contextul în care planurile Uniunii Europene de a renunţa complet la ora de vară au fost în zadar.

Acest an ar fi trebuit, în teorie, să fie ultimul în care ţările europene trec la ora de iarnă, însă după toate discuţiiile la nivel european, planul de renunţare la schimbarea orei nu a fost adoptat. Totul s-a întâmplat după ce Comisia Europeană a anunţat că fiecare ţară are opţiunea de a renunţa la schimbarea orei.

Ora de iarnă 2021, în ultima zi din octombrie, în România

Ora de iarnă este considerată ora standard, astfel că diferenţa dintre ora oficială a României şi UTC (Coordinated Universal Time - n.r. ora universală) este de două ore în perioada orei de iarnă şi de trei ore în perioada orei de vară.

Ziua de 31 octombrie 2021 va avea 25 de ore și va fi cea mai lungă zi din an.

După trecerea la sezonul rece și acomodarea cu schimbarea de temperatură, organismul nostru trebuie să treacă acum printr-o nouă provocare, și anume o perioadă mai lungă din zi în care va fi privat de lumina naturală.

Cele mai frecvente reacții sunt oboseala accentuată, irascibilitate, anxietate, tulburări de somn, nivel crescut de stres, lipsă de energie, disconfort general, dureri de cap și chiar dereglări hormonale.

Ora de iarnă 2021. Când a început România să folosească ora de iarnă

România a început să folosească ora de iarnă în 1931. Până în 1998, trecere la ora de iarnă se făcea în ultimul week-end din septembrie. Termenul a fost atunci modificat, de aceea acum trecerea la orarul de iarnă se face în octombrie. Scopul declarat este ca românii să beneficieze de cât mai multă lumină naturală.

Primul care s-a gândit că ar trebui să dăm ceasul ba înainte, ba înapoi a fost Benjamin Franklin, tocmai în 1784. Şi totul a fost gândit doar pentru a economisi uleiul din lămpile de iluminat.

Metoda a fost folosită pentru prima dată abia în timpul Primului Război mondial şi doar în câteva ţări din Europa. În prezent, 70 de ţări din Europa şi America dau ceasurile cu o oră înapoi.

Există şi ţări care au renunţat la această metodă, pentru a nu-i mai stresa pe cetăţeni. Rusia şi Ucraina nu mai aplică regula încă din 2011, iar Georgia şi alte state din Asia Centrală au renunţat încă din anii 2000 la schimbarea orei.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.

Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2.

România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită "timpul legal român".

Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.


Comentarii Facebook