Noua lege a salarizării unitare intră în linie dreaptă, iar miza este uriașă pentru România. Guvernul trebuie să adopte actul normativ până la finalul lunii august pentru a nu pierde aproximativ 700 de milioane de euro din PNRR. În același timp, proiectul provoacă deja controverse puternice, după ce au apărut informații privind creșterile salariale pentru bugetari și păstrarea unor beneficii pentru demnitari.

Care criză? Noua lege a salarizării va crește salariile unor bugetari și va acorda beneficii demintarilor

Potrivit surselor citate de Antena 3 CNN, Ministerul Finanțelor a aprobat majorarea anvelopei salariale cu 7,5 miliarde de lei, ceea ce ar permite creșteri de venituri pentru aproximativ jumătate dintre angajații din sectorul public, conform Antena 3.ro. Noua anvelopă salarială ar urma să ajungă la 173,5 miliarde de lei și va fi negociată de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, cu oficialii Comisiei Europene.

Simulările realizate de Ministerul Finanțelor arată că o creștere a cheltuielilor salariale cu aproximativ 8 miliarde de lei anual ar permite majorări pentru 53% dintre salariile actuale ale bugetarilor. Dacă anvelopa ar fi crescut cu 12 miliarde de lei, procentul angajaților care ar beneficia de majorări ar fi ajuns la 73%.

În același timp, sursele citate susțin că Executivul nu poate renunța la majorările salariale pentru demnitari și nici la aplicarea acestora într-o perioadă ulterioară. Informația riscă să provoace reacții dure în spațiul public, în contextul în care Guvernul vorbește simultan despre reducerea cheltuielilor și eficientizarea aparatului de stat.

Ilie Bolojan se plângea de cheltuielile mari, însă nimeni nu pare să țină cont de ele cu adevărat

Fostul premier Ilie Bolojan avertiza recent că România are „cheltuieli salariale disproporționat de mari față de posibilitățile țării” și că eventualele creșteri salariale trebuie corelate fie cu reduceri de personal, fie cu o reorganizare profundă a instituțiilor publice. Noua lege aduce și modificări importante în ceea ce privește sporurile. Potrivit proiectului, sporul pentru condiții vătămătoare, sporul de cifru și indemnizația de hrană ar urma să fie eliminate. În schimb, rămâne în vigoare sporul de 40% pentru proiecte europene, inclusiv pentru primari, viceprimari și șefii de Consilii Județene.

Sindicatele din educație și sănătate au reacționat deja critic față de noile grile salariale. În cazul profesorilor, noul draft prevede ca salariul maxim din învățământul preuniversitar să nu atingă coeficientul 3 pe o scară de la 1 la 8, lucru considerat insuficient de reprezentanții sindicatelor. Și în sistemul medical apar nemulțumiri, după ce sporul pentru condiții deosebit de periculoase ar urma să scadă de la 85% la 40%.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a încercat să calmeze temerile angajaților din sectorul public și a declarat că veniturile aflate acum în plată nu vor scădea după adoptarea noii legi. „Va exista o prevedere expresă că veniturile aflate în plată nu vor scădea”, a declarat oficialul. Totuși, acesta a admis că anumite salarii ar putea stagna o perioadă, iar discuțiile privind sporurile vizează plafonarea acestora la maximum 20% din salariu.