Nostalgia după comunism explodează în România: Un studiu INSCOP arată un fenomen care a luat amploare și care poate pune în pericol democrația
Unul dintre cele mai ample studii sociologice realizate în România post-decembristă scoate la iveală o realitate greu de ignorat: nostalgia după comunism cunoaște o revenire explozivă, la 35 de ani de la căderea regimului
Cercetarea, intitulată „Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei”, a fost realizată de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), o instituție care salută și susține public implicarea în acest demers.
Rezultatele studiului, culese în iulie 2025 pe un eșantion reprezentativ de 1.500 de persoane, cu o marjă de eroare de ±2,5%, vor fi prezentate oficial mâine, 22 iulie, la un eveniment public organizat de IICCMER, urmând să fie disponibile integral și online pe paginile instituțiilor implicate.
Ce ne spun datele? Că două treimi dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce doar 24% îl văd drept un conducător negativ. Cu alte cuvinte, Ceaușescu este perceput mai pozitiv astăzi decât în timpul vieții sale, o răsturnare de percepție care ridică semne serioase de întrebare, conform politologului Remus Ioan Stefureac.
Studiul dezvăluie o ruptură gravă între realitatea istorică și imaginea colectivă a regimului comunist, alimentată de un cocktail periculos: degradarea încrederii publice, eșecul statului de a combate dezinformarea, lipsa unei educații solide despre trecutul recent și expunerea constantă la mituri propagandistice.
Pe fondul nemulțumirilor sociale și economice actuale, cum ar fi sărăcia, corupția și inegalitățile, mulți români idealizează o perioadă în care „toată lumea avea ceva”, uitând represiunea, lipsurile, controlul total asupra vieții private și absența libertății.
Mai grav este că această nostalgie nu este doar rezultatul unei nevoi emoționale de stabilitate sau al regretului pentru o tinerețe pierdută. Potrivit cercetării, fenomenul este întreținut și intensificat artificial de o campanie de dezinformare sistematică și susținută, dusă în special prin rețelele sociale, cu conținut propagandistic care reabilitează imaginea regimului Ceaușescu. Video-uri profesionale, mesaje manipulative și informații trunchiate circulă constant pe rețelele sociale, țintind segmente vulnerabile ale populației.
Studiul avertizează că România a ajuns într-un punct critic, în care polarizarea și neîncrederea pot lovi bazele regimului democratic, dacă nu sunt contracarate rapid prin politici publice coerente și măsuri concrete. Printre soluțiile propuse se numără investiții majore în educație, cultură generală, conștientizare istorică, dar și în infrastructura de apărare informațională.
34 Comentarii