Doar 4 din 10 români de peste 55 de ani vor să muncească și după pensionare! Ce îi ține în câmpul muncii

Tot mai mulți angajați se gândesc la ce vor face după atingerea vârstei de pensionare, iar pentru o parte dintre românii de peste 55 de ani continuarea activității profesionale rămâne o opțiune. Peste patru din zece angajați din această categorie de vârstă spun că ar fi dispuși să lucreze și după pensionare, o proporție mai mare decât media europeană, de 32%.

Datele provin dintr-un studiu realizat de SD Worx, companie europeană specializată în soluții de resurse umane. Cercetarea arată că decizia de a rămâne activi este influențată de experiența profesională, de satisfacția oferită de muncă, dar și de sănătate și de timpul disponibil pentru viața personală.

În contextul în care angajatorii se confruntă cu dificultăți de recrutare, păstrarea angajaților cu experiență devine tot mai importantă. Totuși, disponibilitatea de a continua munca depinde și de condițiile oferite de companii.

Aproape jumătate dintre angajatorii români se confruntă cu lipsa personalului

Potrivit studiului, 49% dintre factorii de decizie din domeniul resurselor umane din România declară că organizațiile lor se confruntă cu un deficit de personal. La nivel european, proporția ajunge la 52%.

Presiunea este amplificată de îmbătrânirea populației. Datele prezentate în cercetare arată că ponderea persoanelor de cel puțin 65 de ani în populația Europei a crescut de la aproximativ 17% în 2005 la o valoare estimată de 22% în 2025. În plus, Comisia Europeană estimează că forța de muncă europeană ar putea scădea cu aproximativ 12% între 2022 și 2070.

În aceste condiții, angajații cu experiență pot reprezenta o resursă importantă pentru companii. Pentru a-i păstra, angajatorii trebuie însă să țină cont de nevoile lor, inclusiv prin programe flexibile și prin adaptarea responsabilităților profesionale.

De ce vor unii angajați să se pensioneze mai devreme

Deși o parte dintre angajații de peste 55 de ani ar accepta să lucreze și după vârsta legală de pensionare, alții își doresc să încheie mai devreme activitatea profesională.

În România, 40% dintre angajații de cel puțin 55 de ani spun că ar prefera pensionarea anticipată. În rândul celor sub 35 de ani, procentul este de 63%.

Principalele motive țin de calitatea vieții. Dintre angajații mai în vârstă care își doresc să se pensioneze anticipat, 78% vor mai mult timp pentru familie și viața personală, iar 72% invocă sănătatea. Alte 44% își doresc mai mult timp pentru obiective personale.

La nivel european, aceleași motive sunt menționate de 57%, 53% și, respectiv, 40% dintre respondenți.

Datele arată că decizia de pensionare nu ține doar de vârstă sau de situația financiară, ci și de dorința de a păstra un echilibru între muncă și viața personală. Flexibilitatea programului și volumul de muncă pot influența, astfel, disponibilitatea angajaților de a-și continua cariera.

Angajații de peste 55 de ani sunt mai mulțumiți de munca lor

Studiul evidențiază și o percepție pozitivă asupra activității profesionale în rândul angajaților români mai în vârstă.

Astfel, 86% dintre cei de cel puțin 55 de ani spun că au suficientă energie pentru a-și îndeplini bine sarcinile, iar 84% consideră că munca lor le oferă sens și împlinire.

În rândul angajaților sub 35 de ani, procentele sunt de 69% pentru energia necesară activității și de 68% pentru sentimentul de sens și împlinire.

Diferențele se observă și în ceea ce privește satisfacția profesională: 84% dintre angajații de peste 55 de ani sunt mulțumiți de munca lor, comparativ cu 72% dintre cei mai tineri. Totodată, 74% dintre angajații din categoria de vârstă mai ridicată simt că munca lor este apreciată, față de 64% dintre cei sub 35 de ani.

Aceste rezultate sugerează că experiența, recunoașterea contribuției și sentimentul de utilitate pot influența relația cu locul de muncă. Satisfacția profesională nu elimină însă nevoia de condiții adecvate și de timp pentru viața personală.

Câți angajați mai în vârstă vor să învețe lucruri noi

Angajații de peste 55 de ani sunt mai puțin interesați de schimbarea locului de muncă decât generațiile tinere. În România, doar 9% dintre aceștia caută activ un post într-o altă organizație, comparativ cu 32% dintre angajații sub 35 de ani.

Interesul pentru formarea profesională diferă, de asemenea, între generații. Aproximativ 46% dintre angajații de cel puțin 55 de ani spun că nu își doresc să participe la programe de formare, față de 32% dintre cei mai tineri.

Cu toate acestea, 63% dintre angajații români din categoria de vârstă mai ridicată declară că vor să își dezvolte în continuare competențele. Procentul depășește media europeană de 58%, deși rămâne sub nivelul de 77% înregistrat în rândul angajaților români sub 35 de ani. Într-o piață a muncii influențată de digitalizare și de dezvoltarea inteligenței artificiale, accesul la formare poate contribui la menținerea competențelor și la adaptarea angajaților la cerințele în schimbare.

Inteligența artificială schimbă locurile de muncă. Cât sprijin primesc angajații mai în vârstă

Potrivit cercetării, 64% dintre angajații români de cel puțin 55 de ani se simt încrezători în privința locului de muncă, chiar și atunci când automatizarea le modifică responsabilitățile. În rândul celor sub 35 de ani, procentul este de 51%.

Utilizarea regulată a instrumentelor de inteligență artificială este însă mai redusă în rândul angajaților mai în vârstă. Doar 30% dintre cei de minimum 55 de ani spun că folosesc astfel de instrumente în activitatea zilnică, comparativ cu 42% dintre angajații sub 35 de ani.

În plus, numai 31% dintre angajații români de peste 55 de ani consideră că primesc suficient sprijin din partea angajatorului pentru a se pregăti pentru un viitor profesional în care inteligența artificială va avea un rol tot mai important.