Bolojan avertizează: Guvernul își poate pierde legitimitatea dacă legea pensiilor magistraților este respinsă de CCR

Premierul Ilie Bolojan a transmis miercuri seară, într-o intervenție televizată, că proiectul privind modificarea pensiilor de serviciu pentru magistrați reprezintă un test esențial pentru actualul Executiv. Șeful Guvernului a sugerat că, în cazul în care Curtea Constituțională va respinge legea, cabinetul său nu va mai putea continua reformele asumate.

„Dacă pachetul cade la CCR, Guvernul nu mai are legitimitate”

Întrebat ce se va întâmpla dacă judecătorii constituționali vor declara neconstituționale schimbările propuse, premierul a avut un răspuns ferm:

„Dacă un astfel de pachet va cădea la Curtea Constituţională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi, alte acumulări care sunt adunate”, a afirmat Bolojan, la Antena 3.

El a precizat că pachetul legislativ a fost construit ținând cont de deciziile CCR pronunțate anterior în domeniu. „În primul rând, încercăm să pregătim acest pachet cât mai bine posibil, ținând cont de deciziile pe care Curtea Constituțională le-a emis în acest domeniu de-a lungul anilor, și nu sunt puține. (...) Eu sper că, respectând toate deciziile Curţii, respectând legislaţia, argumentând cât mai bine, acest pachet are şanse mari să treacă”, a spus prim-ministrul.

Nu doar în Justiție există privilegii

Premierul a atras atenția că problema pensiilor speciale nu se limitează la magistrați. „Aceste dezechilibre legate de pensionări nu sunt doar în acest sistem (de Justiție – n.r.), sunt și în alte sisteme. Avem, spre exemplu, Ministerul de Interne, serviciile de informaţii. Și aici există reglementări care înseamnă pensionări prea rapide, înseamnă dezechilibre în raportul dintre pensie și salariu”, a explicat Bolojan la Antena 3.

El a subliniat că măsurile nu sunt doar o chestiune de echitate, ci și de sustenabilitate a sistemului public de pensii. „Această corecție este un cap de pod și ea trebuie extinsă și în celelalte zone, dintr-o echitate, dar nu numai dintr-o echitate, ci pur și simplu din condiții minime de sustenabilitate”, a adăugat șeful Guvernului.

Reforma ca test politic

În viziunea lui Ilie Bolojan, adoptarea acestor schimbări este crucială pentru credibilitatea Guvernului. „Uitaţi-vă unde am ajuns spunând că totul este posibil şi că există soluţii magice! Nu există soluţii magice. (...) Fără aceste corecţii nu am făcut nimic. Și atunci, dacă nu ai reuşit să treci un prim pachet, înseamnă că nu mai ai legitimitatea să mergi mai departe. Atunci mai bine laşi alte guverne, care să vină cu altă energie, cu altă autoritate, ca să facă lucrurile”, a precizat el.

Premierul a adăugat că aceste reforme sunt „pachete obligatorii” pentru menținerea unei coeziuni sociale minime și pentru împărțirea echitabilă a efortului de ajustare bugetară.

Noi măsuri fiscale, la jumătatea lunii septembrie

În aceeași intervenție, Bolojan a anunțat că Executivul va prezenta, în a doua parte a lunii septembrie, un nou pachet de măsuri fiscal-bugetare. Acesta va include, potrivit premierului, legi de corectare a unor inechități, reduceri de cheltuieli și proiecte de stimulare economică.

„În perioada următoare, trebuie să mai adoptăm și alte legi, unele sunt de corectare de nedreptăţi, altele de reduceri de cheltuieli, altele de a veni cu proiecte de dezvoltare, în așa fel încât să creăm condiții de relansare economică. (...) După ce adoptăm acest pachet, după ce facem o nouă analiză a situaţiei noastre, vom anunţa la jumătatea lunii septembrie aceste lucruri”, a spus premierul.

Critici la adresa programului Rabla

Ilie Bolojan a vorbit și despre politicile de sprijin economic, menționând în special programul Rabla. El a arătat că, în anii trecuți, fondurile alocate au mers în mare parte către automobile care nu erau produse în România, accentuând astfel deficitul comercial.

„Ani de zile am pompat sume destul de mari în sistemele de vouchere de tip Rabla. Dar gândiţi-vă că, pompând foarte mult în aceste sisteme pentru maşini care nu se fabricau în România deloc, noi practic ne-am agravat şi mai mult deficitele de balanţă comercială”, a spus premierul.

În opinia sa, subvențiile ar trebui orientate către autoturisme produse local, pentru a sprijini industria românească. „Dacă dorim să susţinem înlocuirea parcului auto vechi şi, indirect, să ne susţinem industria românească, ar trebui să dimensionăm aceste vouchere pe tipuri de maşini care se regăsesc în producţia din România”, a adăugat Bolojan.

Premierul a menționat că, din cauza constrângerilor bugetare, fondurile pentru Rabla au fost reduse, dar „centrul de greutate” a fost păstrat pentru susținerea producției interne.

„Nu facem decât să încurajăm importurile”

Șeful Guvernului a subliniat că orice sprijin pentru companii active pe piața românească este de fapt un sprijin pentru întreaga economie. „Altfel, nu facem decât să încurajăm importurile şi să contribuim şi mai mult la aceste deficite care ne creează mari probleme. (...) Orice fel de susţinere pentru companii care aduc tehnologii noi în România înseamnă sprijin în anii următori pentru dezvoltare. Orice politici de a susţine dezvoltări de capacităţi energetice în România reprezintă un sprijin indirect pentru toate domeniile”, a conchis premierul.