Bolojan, anunț important despre energie: „A devenit o problemă de securitate națională” Ce proiect uriaș pregătesc România și Serbia

Bolojan, despre proiectul hidrocentralei Djerdap 3: „Energia a devenit o problemă de securitate națională”

România și Serbia au semnat, joi, un Memorandum de Înțelegere pentru schimbul de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3, un proiect care ar putea deveni cea mai mare facilitate de stocare a energiei din regiune. Semnarea a avut loc în prezența premierului interimar Ilie Bolojan, care este și ministru interimar al Energiei, potrivit agerpres.

Prim-ministrul a explicat că discuția despre acest proiect pornește de la o problemă mai amplă, care depășește granițele celor două țări.

„Astăzi deschidem discuția despre un posibil nou proiect. Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea”, a spus Bolojan.

Potrivit acestuia, energia nu mai este doar o chestiune tehnică, ci a devenit un factor direct de securitate și de nivel de trai.

„Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai. Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni”, a mai spus premierul.

Ce rol ar urma să aibă hidrocentrala Djerdap 3

Bolojan a subliniat că România are nevoie de capacități care să echilibreze sistemul energetic atunci când producția variază, iar centralele cu acumulare prin pompaj pot juca un rol esențial în acest sens.

„Centrale cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important în această ecuație. Ele pot stoca energie atunci când există surplus și o pot pune la dispoziția sistemului atunci când este nevoie. Pe scurt, pot contribui la stabilitatea rețelei și la folosirea mai eficientă a energiei pe care o producem”, a explicat premierul.

Pentru România, condiția esențială este ca dezvoltarea proiectului să fie compatibilă cu funcționarea centralelor de la Porțile de Fier I și II, să protejeze zonele riverane și să țină cont de navigația pe Dunăre.

„România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructură comună, avem interese comune și ne confruntăm cu multe dintre aceleași provocări”, a punctat Bolojan, amintind că experiența de la Porțile de Fier arată că cele două țări știu să colaboreze pe proiecte energetice de anvergură.

Serbia: „Va fi cea mai mare facilitate de stocare din regiune”

Ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Dedovic Handanovic, a mulțumit României pentru sprijinul acordat Serbiei în parcursul integrării europene și a precizat că, până acum, comisia tehnică româno-sârbă a avut 104 sesiuni de lucru, ultima în septembrie 2025.

„Documentul pe care îl semnăm astăzi reprezintă un pas înainte important în continuarea cooperării noastre, un pilon esențial al asigurării securității energetice pentru cetățenii noștri și pentru economiile țărilor noastre”, a declarat oficialul sârb.

Potrivit acesteia, atunci când va fi construită, Djerdap 3 va deveni cea mai mare facilitate de stocare a energiei din această parte a Europei, dacă nu chiar din întreaga Europă, și va putea integra o capacitate mai mare de energie regenerabilă.

Serbia urmează să realizeze anul acesta planificarea de alimentare și studiul de fezabilitate al proiectului, care se leagă de acordul strategic energetic semnat între Serbia și Statele Unite, intrat în vigoare în martie 2025. Un apel de proiecte pentru companiile interesate de construcția hidrocentralei a fost deja lansat, iar șase companii s-au înscris până acum în proces.

Alte proiecte energetice comune România-Serbia

Ministrul sârb a mai anunțat că cele două țări au demarat și alte direcții de cooperare energetică: memorandumul pentru interconectorul de gaze Serbia-România, cu o capacitate de minimum 1,6 miliarde de metri cubi pe an, precum și o înțelegere între companiile naționale de producție a gazelor. În următoarele zece luni, cele două părți intenționează să finalizeze o conductă de 31,6 km, de la Mokrin până la granița cu România, care ar urma să conecteze Serbia la coridorul de gaze BRUA.