Aproape trei români din zece, în risc de sărăcie! Liderul BNS, Dumitru Costin: „Milioane de oameni nu reușesc să își asigure un nivel de trai decent”

5,2 milioane de români, în risc de sărăcie. Ce le cer sindicatele celor din viitorul Guvern

Blocul Național Sindical (BNS) cere viitorului Guvern măsuri concrete, finanțate și monitorizate împotriva sărăciei. Aproximativ 5,2 milioane de români se aflau, în 2024, în risc de sărăcie sau excluziune socială, potrivit agerpres.

Solicitarea a fost făcută joi, 8 octombrie, în timp ce premierul desemnat Luca Niculescu se întâlnește cu partidele pentru formarea noului Executiv.

Datele invocate de sindicat arată că 27,9% dintre români se aflau în 2024 în risc de sărăcie sau excluziune socială. Cifrele provin din analiza care însoțește noua orientare europeană privind Pilonul european al drepturilor sociale. BNS spune că România pornește de la un nivel de vulnerabilitate socială mult peste media Uniunii Europene.

„Pentru România obiectivele europene nu pot rămâne simple ținte statistice. Ele trebuie transformate în politici publice care să producă rezultate vizibile în viața oamenilor”, susține organizația.

Potrivit sindicatului, sărăcia nu se combate doar cu ajutoare financiare date punctual. BNS cere locuri de muncă decente, venituri suficiente și servicii publice de calitate. Mai cere locuințe accesibile, energie la prețuri suportabile și acces real la formare și reconversie profesională.

Costul vieții lovește cel mai tare familiile cu venituri mici

Costul locuinței, al energiei, al alimentelor și al transportului apasă în primul rând pe gospodăriile sărace, avertizează BNS. Sindicatul consideră că România e cu atât mai expusă cu cât pleacă de la un nivel ridicat de sărăcie și inegalitate.

„Nu putem vorbi despre competitivitate, dezvoltare și modernizare dacă milioane de oameni nu reușesc să își asigure un nivel de trai decent”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin.

El susține că România are nevoie de o politică economică în care creșterea economică și protecția socială se sprijină reciproc. Costin spune că cele două nu trebuie tratate ca obiective aflate în conflict.

Inteligența artificială schimbă piața muncii

BNS spune că România va trebui să își recalibreze politicile de ocupare, formare profesională, protecție socială și combatere a sărăciei. Scopul este ca ele să contribuie efectiv la țintele europene pentru 2030.

Sindicatul avertizează că digitalizarea și inteligența artificială vor schimba profund piața muncii. Pe măsură ce economia se transformă, oamenii vor avea nevoie de competențe noi, de reconversie profesională și de locuri de muncă reale.

Bani europeni pentru reducerea sărăciei

Sindicatul indică sursele de finanțare: Fondul Social European Plus, Fondul pentru o Tranziție Justă și alte instrumente europene. BNS cere ca banii să aducă rezultate care se pot măsura în viața de zi cu zi:

• locuri de muncă mai bune;
• venituri mai mari;
• servicii publice mai eficiente;
• locuințe accesibile.

Concret, BNS vrea ca viitorul Guvern să trateze Pilonul european al drepturilor sociale ca parte esențială a dezvoltării economice. Obiectivele europene ar urma să devină măsuri finanțate, monitorizate și evaluate.

Ce prevede Pilonul european al drepturilor sociale

Comisia Europeană a adoptat pe 22 iulie o nouă comunicare despre Pilon. Documentul face bilanțul progreselor de după Planul de acțiune din 2021 și fixează prioritățile pentru etapa următoare. Noua agendă are trei teme: costul vieții, inegalitățile și folosirea inteligenței artificiale pentru viitorul muncii.

Pilonul cuprinde 20 de principii, despre egalitatea de șanse, condițiile de muncă, protecția socială și incluziune. Planul de acțiune stabilește trei ținte pentru 2030:

• o rată de ocupare de cel puțin 78% în rândul persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani;
• participarea anuală la formare profesională a cel puțin 60% dintre adulți;
• cu cel puțin 15 milioane mai puține persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială.