130 de milioane de oameni riscă să ajungă în sărăcie! Energia scumpă, seceta și datoriile tot mai mari pun presiune pe țările vulnerabile

Aproximativ 130 de milioane de oameni din întreaga lume riscă să ajungă în sărăcie în acest an, pe fondul scumpirii energiei și alimentelor, al fenomenelor meteo extreme și al costurilor tot mai mari ale datoriilor. Avertismentul vine din partea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), al cărui șef, Alexander De Croo, atrage atenția că numeroase țări în curs de dezvoltare nu au reușit să se redreseze după crizele din ultimii ani și se confruntă acum cu noi presiuni economice.

130 de milioane de oameni, în pericol! De ce se agravează criza sărăciei la nivel mondial

Creșterea prețurilor la energie, instabilitatea economică și schimbările climatice riscă să împingă milioane de oameni într-o situație financiară și mai dificilă. Cele mai vulnerabile sunt țările în curs de dezvoltare, care au resurse limitate pentru a-și proteja populația de scumpiri și pentru a susține investițiile necesare dezvoltării. Potrivit lui Alexander De Croo, fost prim-ministru al Belgiei și actual șef al PNUD, aceste state trec de la o criză la alta, fără să aibă suficient timp pentru a-și reface rezervele financiare. „Țările nu au avut timp să își revină după pandemia de Covid. Trecem de la o criză la alta”, a explicat oficialul într-un interviu acordat agenției AFP, în marja reuniunilor Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale desfășurate la Bangkok, potrivit Agerpres.

Situația este cu atât mai dificilă cu cât guvernele trebuie să găsească soluții rapide pentru a ține sub control costurile suportate de populație, în timp ce bugetele publice sunt deja afectate de crizele precedente.

Energia scumpă pune presiune pe bugetele statelor. Subvențiile vin cu un cost uriaș

Unul dintre principalele motive de îngrijorare este creșterea prețurilor la hidrocarburi, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al instabilității piețelor energetice. Pentru a evita scumpiri și mai mari la combustibili, numeroase guverne au recurs la subvenții consistente, prin care încearcă să protejeze populația și economia. Măsura poate oferi un sprijin imediat, însă presupune cheltuieli importante din bugetele publice.

În consecință, unele state au fost nevoite să își revizuiască politicile și să reducă ajutoarele acordate populației, chiar dacă există riscul apariției unor nemulțumiri și tensiuni sociale.

Alexander De Croo avertizează că statele vulnerabile ajung astfel într-o situație extrem de dificilă: trebuie să ajute oamenii să facă față scumpirilor, dar, în același timp, riscă să rămână fără bani pentru investiții esențiale.

Mai puțini bani pentru sănătate, educație și energie verde

Potrivit șefului PNUD, banii folosiți pentru subvenții nu mai pot fi direcționați în aceeași măsură către proiecte de dezvoltare. Printre domeniile care riscă să fie afectate se numără sănătatea, educația și investițiile în energie regenerabilă. Acestea sunt esențiale pentru îmbunătățirea nivelului de trai și pentru reducerea vulnerabilității economice pe termen lung.

În plus, recomandarea Fondului Monetar Internațional privind direcționarea mai precisă a subvențiilor către persoanele care au cea mai mare nevoie de sprijin este dificil de pus în practică în statele care nu dispun de sisteme fiscale și administrative suficient de eficiente.

Astfel, guvernele se confruntă cu o dilemă: dacă mențin ajutoarele la un nivel ridicat, riscă să sacrifice investițiile, iar dacă le reduc, milioane de oameni pot resimți direct efectele scumpirilor.

El Niño amenință recoltele. Alimentele ar putea deveni și mai scumpe

Pe lângă problemele provocate de criza energetică, un alt pericol vine dinspre fenomenele climatice. El Niño ar putea afecta producția agricolă în mai multe regiuni ale lumii, inclusiv în Asia, Africa și America Latină. Potrivit avertismentului transmis de șeful PNUD, între lunile noiembrie și februarie sunt foarte probabile perioade prelungite de secetă, care ar putea afecta recoltele și aprovizionarea cu alimente.

Consecințele s-ar putea resimți în prețurile produselor alimentare, dar și în inflație, dacă oferta de produse agricole scade, iar costurile de producție și transport rămân ridicate. Pentru familiile cu venituri mici, o asemenea evoluție poate avea efecte serioase. Atunci când prețurile alimentelor cresc, gospodăriile cu bugete limitate sunt nevoite să cheltuiască o parte mai mare din bani pentru produsele de bază, rămânând cu mai puține resurse pentru locuință, sănătate și educație.

Asia de Sud și de Est, precum și Africa Subsahariană, se numără printre regiunile considerate deosebit de vulnerabile la aceste șocuri.

Datoriile tot mai mari sufocă economiile vulnerabile

O altă problemă majoră este reprezentată de costurile de finanțare. Majorarea dobânzilor în economiile avansate face ca împrumuturile să devină mai scumpe, iar accesul țărilor în curs de dezvoltare la capitalul necesar pentru investiții este tot mai dificil. Datele prezentate de PNUD arată că aceste state alocă, în medie, aproximativ 9,5% din veniturile publice pentru plata dobânzilor la datorii. Este cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani și de peste trei ori mai mare decât cel înregistrat în țările cu venituri mari.

Această presiune reduce capacitatea statelor de a reacționa la noi crize și de a investi în infrastructură, locuri de muncă și măsuri care să protejeze populația în fața scumpirilor.

Ce soluții propune ONU pentru a evita agravarea sărăciei

În cadrul reuniunilor de la Bangkok, Alexander De Croo intenționează să încurajeze economiile dezvoltate și instituțiile financiare internaționale să sprijine investițiile în creștere economică, reziliență și ocuparea forței de muncă.

Potrivit acestuia, țările vulnerabile nu pot depinde la nesfârșit de ajutorul internațional. Ele au nevoie de investiții sustenabile, proiecte viabile economic, o administrație eficientă și un mediu care să atragă capital.