Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, susține că declaraţiile politicienilor din Ungaria care îndeamnă la autonomii pe criteriul etnic pun la îndoială valabilitatea tratatul politic dintre România şi Ungaria, putând însemna chiar o "violare" a acestuia.


"Fiecare declaraţie a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective şi la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, în România, formulate nu o dată pe teritoriul românesc, înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilităţii tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, chestiune foarte gravă sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui tratat", a declarat, joi, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, potrivit Mediafax.

Corlățean le-a sugerat oficialilor maghiari să recitească tratatul politic de bază şi să respecte angajamentul internaţional asumat "solemn" de statul ungar, afirmând că regula stabilită în plan internaţional prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este că statul pe teritoriul căruia trăiesc minorităţile este singurul care are dreptul şi obligaţia de a gestiona situaţia de pe teritoriul său şi de a adopta măsuri care să asigure prezervarea identităţii minorităţilor, sarcină de care statul român "s-a achitat cu brio" devenind un model în Uniunea Europeană.

"Această temă, care este o temă artificială, a aşa-numitei autonomii a Ţinutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităţilor administrative şi din punctul de vedere al declaraţiilor pe care decidenţii politici ungari le fac fie în Ungria, fie în România. Articolul 15 şi anexa tratatului asupra căruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, că în relaţia bilaterală nu acceptăm drepturi colective şi autonomii pe criterii entice", a precizat ministrul de Externe.

referitor la proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc propus de UDMR, în care se prevede că locuitorii care nu doresc să se conformeze autonomiei teritoriale au dreptul să ceară strămutarea în decurs de şase luni de la adoptare, Titus Corlăţean a declarat că acestea "sunt chestiuni absolut inacceptabile".

"Eu nu am văzut un proiect scris, finalizat, prezentat care să vizeze autonomia teritorială pe criterii etnice, îl aştept cu mare interes pentru a vedea exact care sunt ideile de acolo, dar chestiuni legate de strămutări de persoane, lucruri care vizează obligarea unor cetăţeni români, în speţă de etnie română, absolut că nu sunt de acord, sunt chestiuni absolut inacceptabile, acest lucru nici măcar nu ar trebui discutat, nu ar trebui să apară ca idee şi sunt rezultatul unor idei extremiste care nu au ce căuta într-o societate cu adevărat democratică”, a precizat Corlăţean.