Duminica 2 Octombrie

Tradiții și credință - 20 iulie: Sărbătoarea Sfântului Ilie, ocrotitorul recoltelor și aducătorul de ploi pe timp de secetă


Astăzi, 20 iulie, se sărbătorește ziua Sfântului Ilie, cunoscut ca fiind aducătorul de ploi în vreme secetoasă, făcătorul de minuni și, totodată, ocrotitorul recoltelor.

Cine a fost Sfântul Ilie

Sfântul Ilie a trăit acum mai bine de 800 de ani înainte de Hristos. Vechiul Testament istorisește despre faptele lui în cărțile numite Regi. Sfantul Ilie a fost hrănit în chip minunat de corbi pe când era retras la pârâul Cherit, și de un înger pe drumul spre Muntele Horeb.

Datorită rugăciunii sale, Dumnezeu oprește ploaia timp de trei ani și jumătate; înmulțește făina și uleiul văduvei din Sarepta Sidonului și îl învie pe fiul ei; a chemat foc din cer prin care a ars jertfa adusă de el lui Dumnezeu, a înlăturat cultul zeului Baal; l-a văzut pe Dumnezeu în isihie, (vântul liniștit), a fost ridicat în carul de foc și s-a arătat la Schimbarea la Față a Mântuitorului de pe muntele Tabor.

Sfântul Ilie este reprezentat iconografic, cel mai adesea, fie în gura peșterii sale (hrănit de corb), fie în carul de foc (în care a fost răpit la cer). Sfântul Ilie este socotit și protopărintele monahismului creștin, notează crestinortodox.ro.

Tradiții de Sfântul Ilie

În această zi, se spune că nu este bine să se lucreze, de teama pagubelor: trăsnete, ploaie torențială, grindină, și să nu se plece la drum lung, din același motiv. De asemenea, se crede că cei care poartă ramuri de salcie sunt feriți de trăsnete, astfel că ciobanii care ies astăzi cu oile la munte trebuie să poarte o ramură de salcie pentru a fi ocrotiți de fulgere și ploaie torențială. 

În anumite zone ale României, bătrânii trebuie să își facă cruce de fiecare dată când fulgeră sau tună, pentru a-i ține sub pază pe cei mai tineri din familie, iar fetele nemăritate își pot visa alesul dacă se spală pe față cu apă de ploaie.

Simbolul sărbătorii Sfântului Ilie este mărul 

Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap, pentru a nu chema grindina. Așadar, se duc mere la biserică pentru a fi sfințite, dar se dau și de pomană, în amintirea morților.

De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine. Această activitate se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină. Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coboară de pe munte. 

În trecut, de această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, ce reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică


Comentarii Facebook