Ministrul Educației, Daniel David, susține că performanța școlară nu depinde de numărul de elevi dintr-o clasă, ci de calitatea actului educațional. În ciuda claselor mici din mediul rural, elevii obțin rezultate mai slabe din cauza condițiilor socio-economice dificile. Studiile arată că mărimea clasei nu influențează rezultatele, ci factorii externi și resursele disponibile elevilor

Ministrul Educației: „Mărimea clasei nu influențează performanța școlară”

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, susține că numărul de elevi dintr-o clasă nu afectează rezultatele școlare, contrar percepției generale. Într-o declarație la Radio București FM, acesta a comparat mediul rural, cu clase mici, cu cel urban, unde elevii sunt mai numeroși, arătând că performanța este mai bună în orașe.

„Hai să ne gândim cinstit: unde e performanța mai mare – în mediul rural, unde ai clase cu 6, 7 sau 8 copii, sau în București, cu clase de 28-30 de elevi sau mai mult? Dacă numărul de copii ar afecta performanța, atunci unde am avea rezultate mai bune? Vorbim cinstit”, a afirmat Daniel David.

Ministrul a subliniat că studiile internaționale, precum PISA și TIMSS, arată că mărimea clasei între 24 și 30 de elevi nu produce diferențe semnificative în performanța elevilor. „Contează mult mai mult calitatea actului educațional și performanța profesorului”, a adăugat el.

De asemenea, Daniel David a menționat că, deși reducerea numărului de elevi pe clasă este o tendință pedagogică pozitivă, datele arată că nu există diferențe catastrofale în rezultate în funcție de dimensiunea clasei. Reprezentanții MEC au precizat că în anul școlar 2024-2025, clasele cu 8-9 elevi au reprezentat doar 0,5% din totalul național, potrivit edupedu.

Probleme reale ale elevilor din mediul rural, ignorate în declarația ministrului

Deși ministrul a discutat despre mărimea claselor, nu a menționat factorii socio-economici care afectează performanța elevilor din mediul rural. Studiul „Bunăstarea copilului din Mediul Rural” 2024, realizat de World Vision România, relevă obstacole majore:

- 23% dintre copii merg seara la culcare flămânzi;

- 19% dintre părinți consideră că uneori este nevoie de pedepse fizice pentru educație;

- 93% dintre copii au experimentat cel puțin o situație de bullying școlar în anul precedent;

- 41% dintre elevii de gimnaziu nu doresc să meargă la liceu, preferând să se angajeze sau să urmeze cursuri de calificare;

- 42% dintre gospodăriile rurale cu copii nu au venituri salariale stabile;

- 14% dintre copii nu fac baie întotdeauna în fiecare săptămână.

Alina Sava, expert în educație la Banca Mondială, avertiza la sfârșitul anului trecut: „Un copil de 16 ani din mediul rural este cu trei ani în urmă față de unul din urban, ceea ce este foarte îngrijorător”.

Mai mult, rata abandonului școlar în mediul rural este de 27,5%, aproape de trei ori mai mare decât media europeană de 9,9%.

Astfel, specialiștii atrag atenția că performanța scăzută a elevilor din rural este influențată de contextul socio-economic și de lipsa resurselor, nu de numărul redus de elevi din clasă.