Program prelungit în școli, salarii plătite altfel și burse cu sens, toate fac parte din planul aflat în lucru, cu Daniel David reconfirmat la Ministerul Educație

Educația este prima pe lista marilor schimbări anunțate în planul de guvernare al premierului desemnat Ilie Bolojan, aflat în aceste zile în lucru la Palatul Victoria.

Potrivit documentului obținut de G4Media, transformările vizează extinderea programului școlar, creșterea normei didactice pentru profesori și o un nou sistem pentru acordarea de burse. Planul vine cu accent pe calitate, eficiență și adaptare la piața muncii, și se dorește un sistem educațional centrat pe elev și bazat pe performanță.

Una dintre cele mai radicale propuneri este programului „Școală de la 8 la 17”, cu obiectivul de a reduce decalajele educaționale, de a sprijini părinții cu joburi solicitante și de a preveni abandonul școlar. Ideea pornește de la dezvoltarea programului „Școală după școală”, dar în forma sa extinsă presupune un efort logistic și financiar mare din partea autorităților locale și centrale.

Viitorul Guvern propune un cadru legal clar care să încurajeze primăriile și firmele să investească în aceste activități educative. Accentul va fi pus pe activități extracurriculare și de dezvoltare personală, astfel încât elevii să nu petreacă opt ore în bănci, ci într-un mediu educativ, activ și divers.

Pentru cadrele didactice, planul prevede ca program de predare să crească diferit, în funcție de situație, astfel încât România să se alinieze valorilor medii europene. În învățământul preuniversitar se urmărește creșterea numărului de ore de activitate didactică, în timp ce în universități, norma legală ar putea crește de la 16 la 18 ore.

De asemenea, se propune ca plata cu ora să fie regândită, pentru a elimina situațiile în care o oră plătită suplimentar ajunge să coste mai mult decât o oră inclusă în normă. Vor exista și analize detaliate privind program redus de predare, orele efectiv prestate și împărțirea normei la mai multe unități.

Un alt punct-cheie din planul guvernamental este modificarea sumei alocate pentru burse, astfel încât acesta să reflecte fie situații socioeconomice vulnerabile, fie excelență reală în educație. Planul prevede o revenire la valorile bugetare din 2023, evitând angajamentele considerate „nesustenabile” din legislația recentă.

Viziunea guvernamentală se ancorează într-un obiectiv clar: alocarea a 15% din bugetul general pentru educație până în 2030, dar și reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional sub media europeană. Acestea vor fi atinse prin reforme școlare și de evaluare, inclusiv construirea de campusuri duale, laboratoare moderne și extinderea învățământului profesional.

În învățământul superior, planul lui Bolojan propune domenii academice, evaluări instituționale în funcție de misiunea declarată (educație, educație + cercetare etc.), și chiar fuziuni sau desființări de instituții. Se dorește o reorganizare profundă a cercetării, cu o creștere treptată a finanțării până la 1% din PIB, în paralel cu crearea de huburi de inovare, competiții multianuale și parteneriate public-private.

La nivel administrativ, se propune reorganizarea structurilor Ministerului Educației, pentru descentralizare și debirocratizare. Scopul este ca școlile să beneficieze de mai mult sprijin și mai puțin control politic, într-o logică în care deciziile locale sunt adaptate nevoilor.

Luni, 23 iunie, au loc audierile pentru votul de învestitură al Guvernului Ilie Bolojan, iar documentul de guvernare se află în ultimele faze de redactare. La Educație a fost reconfirmat în funcție Daniel David, semn că direcția va rămâne una centrată pe reformă, echilibru și știință.