Cluj-Napoca, capitala cercetării românești pentru o zi: institutele naționale și universitățile au pus pe masă subiectul care blochează știința din România

Institutele naționale de cercetare s-au reunit la Cluj-Napoca. Tema centrală: legătura cu universitățile

Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România s-a reunit la Cluj-Napoca, într-o întâlnire găzduită de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM). La discuții au participat conducerile institutelor naționale și reprezentanți ai mediului universitar clujean, printre care Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu".

Subiectul principal a fost colaborarea dintre cele două lumi care produc cercetare în România: institutele naționale, finanțate și coordonate la nivel central, și universitățile, care au propriile laboratoare, doctoranzi și proiecte. Participanții au discutat despre consolidarea parteneriatelor dintre INCD-uri și universități, despre cooperarea instituțională și despre rolul pe care cercetarea îl are în dezvoltarea economică a țării.

Mesajul transmis la final de reprezentanții UMF Cluj rezumă miza întâlnirii: „Cooperarea dintre universități și institutele de cercetare este esențială pentru transformarea rezultatelor științifice în soluții cu impact real în societate și economie".

De ce contează pentru Cluj-Napoca

Faptul că reuniunea a fost găzduită la Cluj nu e întâmplător. Orașul concentrează una dintre cele mai dense rețele de cercetare din țară: INCDTIM, institutele Academiei Române, plus laboratoarele universităților clujene — Universitatea Babeș-Bolyai, UMF „Iuliu Hațieganu", USAMV și Universitatea Tehnică. Este, practic, al doilea pol de cercetare al României după București.

Problema pe care o ridică astfel de întâlniri e veche și bine cunoscută în mediul academic: rezultatele de laborator rămân de multe ori la stadiul de articol științific, fără să ajungă în produse, tehnologii sau servicii. Institutele au infrastructură și echipamente scumpe, universitățile au oameni tineri și programe doctorale, iar între ele colaborarea funcționează mai degrabă prin inițiative individuale decât prin mecanisme instituționale.

Un dialog deschis, deocamdată fără decizii anunțate

Din informațiile făcute publice după reuniune nu reiese că ar fi fost luate decizii concrete sau că ar fi fost semnate acorduri. Întâlnirea a fost prezentată ca un dialog despre direcțiile viitoare ale cercetării românești și despre modul în care institutele și universitățile pot lucra împreună.

Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare reunește institutele naționale din România, entități aflate în coordonarea ministerului de resort, care acoperă domenii de la fizică și chimie la tehnologii medicale, agricultură și inginerie.

Pentru Cluj-Napoca, unde mii de oameni lucrează în cercetare și în IT, subiectul are un ecou direct: transferul tehnologic dinspre laborator spre piață este exact zona în care orașul are cel mai mult de câștigat.