Avertisment lansat de rectorul UBB Cluj: Cum ajung pseudoștiința și teoriile conspirației să influențeze societatea în era inteligenței artificiale

Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, a participat la evenimentul care a marcat 10 ani de la fondarea GUILD, o rețea selectivă a unor universități europene de cercetare avansată. Cu această ocazie, rectorul UBB a vorbit despre pericolele pseudoștiinței, influența inteligenței artificiale asupra societății și rolul pe care universitățile ar trebui să și-l asume într-o perioadă în care adevărul științific este tot mai des contestat în spațiul public.

UBB, prezentă la aniversarea unei rețele importante de universități europene

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a fost reprezentată de rectorul Daniel David la aniversarea a 10 ani de la înființarea GUILD, o organizație care reunește unele dintre cele mai importante universități europene orientate spre cercetare avansată. UBB a devenit membră a rețelei în anul 2020, fiind acceptată ca una dintre universitățile reprezentative pentru Europa de Sud-Est.

Evenimentul aniversar a oferit ocazia unor discuții despre provocările cu care se confruntă mediul academic european, dar și despre schimbările tehnologice și sociale care influențează educația, cercetarea și funcționarea societății.

În intervenția sa de la finalul evenimentului, Daniel David a ales să abordeze relația dintre știință și pseudoștiință, un subiect pe care îl consideră important în contextul transformărilor actuale.

Inteligența artificială schimbă societatea, nu doar tehnologia

Potrivit ideilor prezentate de rectorul UBB, revoluțiile industriale din trecut au adus în primul rând schimbări tehnologice, care au influențat treptat și organizarea societății. În prezent, însă, dezvoltarea unor tehnologii precum inteligența artificială produce schimbări rapide, care afectează direct domenii fundamentale precum educația, știința și democrația.

Această transformare ridică noi provocări pentru universități și pentru modul în care oamenii obțin, verifică și folosesc informațiile.

Avertismentul lui Daniel David despre pseudoștiință și informațiile false

Unul dintre punctele centrale ale intervenției rectorului a fost revenirea în forță a pseudoștiinței, pe fondul relativizării adevărului și al influenței tot mai mari a internetului și a rețelelor sociale. Daniel David a atras atenția asupra unui fenomen în care popularitatea unei afirmații poate ajunge să conteze mai mult decât dovezile care o susțin. „Vocea celui care strigă cel mai tare și a celor mai mulți”, amplificată de internet și rețelele de socializare, poate ajunge să conteste adevărul fundamentat prin metode științifice, a explicat rectorul, în prezentarea sa.

În opinia acestuia, promovarea pseudocunoașterii poate servi unor scopuri conspiraționiste, ideologice sau manipulative și poate contribui la polarizarea societății, la conflicte și la tensiuni sociale. Rectorul a făcut legătura și cu rezultatele evaluărilor internaționale privind competențele elevilor, inclusiv cele referitoare la alfabetizarea științifică și la dificultățile de înțelegere și utilizare a informațiilor. Aceste rezultate, a subliniat el, ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare la nivel european.

Medicii și practicile fără validare științifică nu ar trebui prezentate ca fiind echivalente

Un alt exemplu oferit de Daniel David a vizat modul în care societatea prezintă diferite ocupații și practici. Rectorul a propus o analiză a felului în care sunt prezentate public ocupațiile recunoscute formal, în condițiile în care unele se bazează pe cunoaștere științifică, iar altele provin din tradiții sau practici istorice fără validare științifică.

Ca exemplu, acesta a comparat profesia de medic cu practicile asociate unor vindecători tradiționali, subliniind că cele două nu ar trebui prezentate ca având același fundament epistemic. Mesajul său nu a fost unul privind interzicerea practicilor alternative, ci necesitatea de a explica în mod clar diferențele dintre acestea și metodele validate științific.

Scopul, potrivit intervenției, ar trebui să fie informarea corectă a cetățenilor, astfel încât aceștia să poată lua decizii în cunoștință de cauză.

Universitățile ar putea avea un rol nou în societate

În finalul intervenției, Daniel David a adus în discuție posibilitatea ca universitățile să își asume o a patra misiune, pe lângă educație, cercetare și inovare, respectiv relația cu societatea. Această misiune ar presupune implicarea mai activă a mediului academic în promovarea raționalității, a gândirii critice și a unei direcții de dezvoltare bazate pe cunoaștere științifică.

Rectorul a susținut că societățile europene trebuie să acorde din nou o importanță majoră rațiunii și științei, valori asociate dezvoltării intelectuale și culturale începute în perioada Iluminismului, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. În această perspectivă, universitățile nu ar trebui să se limiteze la transmiterea informațiilor și la producerea de cercetare, ci ar trebui să contribuie activ la felul în care societatea înțelege schimbările tehnologice și distinge între informațiile fundamentate și cele fără suport științific.