Un economist critică majorarea de zece ori a plafonului pentru plățile cash între firme: „Banii din portbagaj pot deveni legali”
Economistul Iancu Guda lansează un avertisment dur după ce Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege care majorează plafonul pentru încasările și plățile în numerar între companii, de la 5.000 la 50.000 de lei pe zi. Inițiativa a fost susținută de parlamentari PSD și AUR, în ciuda criticilor formulate de mai multe instituții, iar economistul consideră că măsura riscă să încurajeze evaziunea fiscală și economia subterană.
Proiectul a fost adoptat miercuri, 18 noiembrie 2026, de Camera Deputaților, cu 173 de voturi pentru, cinci împotrivă și 67 de abțineri. Senatul respinsese anterior inițiativa, însă Camera Deputaților a fost forul decizional. Legea nu se aplică încă, fiind necesară promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial.
Iancu Guda critică modul în care a fost promovată inițiativa și atrage atenția că aceasta a primit obiecții din partea Băncii Naționale a României și avize nefavorabile din partea unor instituții, inclusiv Consiliul Economic și Social.
Economistul susține că România are deja o problemă serioasă în ceea ce privește utilizarea numerarului și colectarea taxelor. Potrivit cifrelor prezentate de acesta, numerarul aflat în circulație ajunge la 143 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 7% din PIB, o pondere ridicată comparativ cu alte state europene.
Iancu Guda critică majorarea de zece ori a plafonului pentru plățile cash între firme: „Banii din portbagaj pot deveni legali”
În același timp, România înregistrează cel mai mare decalaj de TVA din Uniunea Europeană, diferența dintre sumele care ar trebui colectate și cele care ajung efectiv la bugetul de stat.
„Nu văd niciun motiv legitim pentru care o companie cinstită vrea să plătească furnizorii cash 50.000 lei în bancnote. Anticipez atâtea scheme prin care se pot pierde urma banilor și care îngreunează munca ANAF, dar nu vreau să dau idei aici”, a transmis Iancu Guda.
Acesta avertizează că majorarea plafonului ar putea facilita tranzacții greu de urmărit și ar putea îngreuna activitatea autorităților fiscale. În argumentația sa, Iancu Guda face referire la evoluția decalajului de TVA în Uniunea Europeană. Potrivit datelor prezentate de acesta, în perioada 2012-2021, decalajul mediu de TVA a scăzut de la 18% la 8%, în paralel cu extinderea plăților electronice și reducerea utilizării numerarului.
De asemenea, economistul susține că statele europene în care plățile electronice sunt mai răspândite înregistrează decalaje de TVA cuprinse între 5% și 15%, în timp ce în țările în care predomină numerarul acestea ajung la 20-35%. Totodată, Guda afirmă că o creștere cu un singur punct procentual a ponderii plăților electronice a fost asociată cu o reducere de 11,9% a decalajului de TVA.
Avertisment privind deficitul bugetar: Românii ar putea suporta consecințele
Iancu Guda mai atrage atenția că România trebuie să continue reducerea deficitului fiscal până la 3% din PIB în 2029, într-un context în care fondurile europene ar urma să fie în scădere.
În opinia sa, principalele soluții ar trebui să fie reforma sectorului public, reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării taxelor la bugetul de stat. Economistul avertizează că, dacă încasările bugetare vor scădea, presiunea pentru identificarea unor noi surse de venit ar putea duce la majorări de taxe.
„Tot noi o să plătim «negreala». Dacă legea trece, încasările la buget scad și o să ne crească alte taxe să reducă deficitul”, avertizează Iancu Guda.
0 Comentarii