Salariu de 22.550 de lei pentru un judecător de ICCJ: Iată cât ajunge să câștige lunar un magistrat cu peste 20 de ani vechime

Noi salarii pentru magistrați: cât va câștiga un judecător de ICCJ și cât un judecător stagiar

Guvernul a redus coeficienții de salarizare propuși inițial pentru personalul din justiție, printr-un proiect care schimbă din temelii grila de venituri din sistemul judiciar. Modificarea afectează direct și magistrații din Cluj, care se supun acelorași reguli naționale de salarizare, potrivit profit.ro.

Potrivit documentului, un judecător cu grad de ICCJ și o vechime de peste 20 de ani va avea un coeficient de salarizare de 5,50, mai mic decât cel de 6 prevăzut în forma redactată anterior. Un judecător stagiar, aflat la începutul carierei, va porni cu un coeficient de 2,87, față de 3,13 cât se discutase inițial.

Coeficientul de salarizare este numărul stabilit prin lege pentru fiecare funcție și reflectă poziția acesteia în ierarhia sistemului. Înmulțit cu valoarea de referință, stabilită anual prin legea bugetului de stat, acesta determină salariul de bază.

Cât înseamnă în bani noile coeficiente

Aplicând formula de calcul, un judecător de ICCJ cu peste 20 de ani vechime va avea un salariu de bază de 22.550 de lei pe lună, față de 25.950 de lei cât ar fi urmat să încaseze conform variantei anterioare. Un judecător stagiar va porni cu un salariu de bază de 11.767 de lei, mai puțin decât cei 13.537 de lei propuși inițial.

Salariul de bază reprezintă doar componenta fixă a remunerației. Peste acesta se adaugă o componentă variabilă, care include sporuri, indemnizații, prime și alte tipuri de venituri, acordate în funcție de sarcinile îndeplinite, de condițiile de muncă sau de situația personală a angajatului.

Două sporuri, eliminate

Proiectul elimină sporul pentru păstrarea confidențialității, de până la 5%, și sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, de până la 25%. Autoritățile motivează eliminarea primului prin faptul că obligația de confidențialitate ține de natura funcției și ar trebui să se aplice tuturor categoriilor de personal, nu doar celor din justiție. Al doilea spor a fost scos din grilă pentru toate categoriile de personal bugetar, nu doar pentru magistrați.

Documentul precizează totodată că niciun salariu de bază sau indemnizație de încadrare nu va depăși, prin noii coeficienți, salariul președintelui României.

Personalul din justiție beneficiază în prezent de salarii mai mari decât cele prevăzute de lege, ca urmare a modului de calcul aplicat înainte de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. Rămâne de văzut cum va fi gestionată, în practică, trecerea către noua grilă.

Vechimea în muncă, împărțită pe gradații

Proiectul stabilește și modul în care vechimea influențează salariul, prin șase gradații: de la 0 la 3 ani nu se aplică nicio majorare, între 3 și 5 ani salariul crește cu 7,5%, între 5 și 10 ani și între 10 și 15 ani majorarea este de 5% de fiecare dată, iar între 15 și 20 de ani și peste 20 de ani, majorarea este de 2,5% la fiecare prag. Gradația se acordă începând cu prima zi a lunii următoare celei în care angajatul îndeplinește condițiile, iar la calculul vechimii se ia în considerare integral și activitatea desfășurată anterior în alte domenii decât cel bugetar.

Ce pot face cei nemulțumiți

Legea prevede și o cale de contestație pentru personalul care nu este de acord cu modul de stabilire a drepturilor salariale. Contestația poate fi depusă în 20 de zile calendaristice de la comunicarea actului administrativ, la conducerea instituției din care face parte angajatul — printre care Ministerul Justiției, CSM, Inspecția Judiciară, INM, Parchetul General, DNA sau DIICOT — ori la colegiile de conducere ale curților de apel și parchetelor de pe lângă acestea. Termenul de soluționare este de maximum 30 de zile calendaristice.