România „se bate” pentru banii europeni: Ce se întâmplă cu fondurile de care depind autostrăzile, agricultura și investițiile după 2028

Economia României aproape că stagnează, banii Uniunii Europene rămân vitali. Pe scurt, disputa arată așa: Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani. 

Parlamentul European cere mai mulți bani.

La polul opus, state care contribuie mai mult la bugetul decât primesc, printre care Germania, Olanda si Danemarca, cer tăieri de câteva sute de miliarde de euro. România și alte 16 state vor să protejeze banii pentru agricultură și coeziune, adică fondurile din care sunt sprijinite în special regiunile mai puțin dezvoltate.

Pentru ca viitorul buget să fie adoptat, toate cele 27 de state trebuie să ajungă la un acord, iar Parlamentul European trebuie să-l voteze. Așadar, negocierile se anunță lungi și dificile.

România, printre țările cu cele mai mari alocări în viitorul buget al UE. Ce sumă ar putea primi din 2028

România ar urma să beneficieze de peste 60 de miliarde de euro în perioada 2028-2034, una dintre cele mai mari alocări naționale din propunerea Comisiei Europene. Suma ar putea ajunge la aproximativ 66 de miliarde, potrivit lui Siegfried Mureșan, dacă va fi acceptată creșterea bugetului cerută de Parlamentul European. Ar fi circa 6 miliarde în plus față de propunerea Comisiei. Negocierile nu sunt însă încheiate. „România a fost dintotdeauna unul dintre statele care a beneficiat cel mai mult de pe urma bugetului Uniunii Europene. Pentru fiecare euro pe care l-am plătit, am primit aproximativ 3 euro înapoi. Și România este, alături de Polonia, statul în Europa Centrală și de Est, care a primit cel mai mare sprijin european. Să nu uităm în urmă cu 20 de ani, când aderam la Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor în România era doar 40% din media europeană. Astăzi suntem la 80% din media europeană”, a spus Siegfried Mureșan la EUROmânia.

În viitorul buget, banii europeni vor fi condiționați de reforme, ca în PNRR.  Banii europeni pentru spitale și autostrăzi ar trebui condiționați de reforme din aceleași domenii, susține Siegfried Mureșan. 

Eurodeputatul spune că viitoarele reguli trebuie să țină cont de experiența PNRR: o reformă neîndeplinită într-un sector nu ar trebui să blocheze investițiile din altul. „Trebuie să existe o legătură directă între investiții și reforme”, a declarat Mureșan la EUROmânia. Pentru spitale, de exemplu, el susține condiționarea finanțării de reforme din sănătate. (…)Cine se opune reformelor vrea să continue risipa. Cine se opune reformelor vrea să aibă un mod discreționar de conducere a administrației publice locale și centrale”, a adăugat eurodeputatul.

Mureșan propune taxarea giganților tehnologici pentru a finanța fermierii, autostrăzile și apărarea

Marile companii de tehnologie din afara Uniunii Europene ar trebui să contribuie la bugetul european pentru accesul la piața comună, susține Siegfried Mureșan. El propune o taxă europeană care să aducă venituri pentru agricultură, infrastructură și securitate, în condițiile în care unele state cer reducerea cheltuielilor UE. „Cred că trebuie ca giganții tehnologici să contribuie”, a declarat eurodeputatul la EUROmânia. Propunerea este prezentată ca o sursă suplimentară de venit pentru viitorul buget.

Negocierile pentru bugetul UE s-ar putea prelungi până la finalul lui 2027. Mureșan avertizează asupra întârzierilor pentru beneficiari

Lipsa unui acord între statele membre ar putea prelungi negocierile pentru viitorul buget european până la sfârșitul anului 2027, avertizează Siegfried Mureșan. Într-un scenariu optimist, guvernele ar ajunge la o poziție comună până la finalul acestui an, urmată de negocieri cu Parlamentul European la începutul lui 2027.

Dacă discuțiile se prelungesc, cei care așteaptă finanțarea proiectelor ar putea fi afectați. „Asta ar însemna întârzieri pentru beneficiari și nu ar fi un lucru bun”, a spus Mureșan la EUROmânia.

Germania, Olanda și Austria se numără printre statele care cer reducerea viitorului buget european. Aceste țări contribuie la bugetul comun cu sume mai mari decât primesc înapoi prin fonduri europene. Siegfried Mureșan spune că poziția lor trebuie înțeleasă, dar avertizează că tăierile nu elimină cheltuielile necesare: dacă Uniunea nu alocă suficienți bani pentru probleme comune, precum securitatea și apărarea, costurile vor trebui suportate din bugetele naționale.