Prețul la pompă crește iar în România și va mai crește! Un expert explică de ce plătești scump deși o parte din combustibil vine din țară
Prețul la pompă în România crește din nou. Cât de justificată este scumpirea când o parte din combustibil vine din producție internă?
Prețurile la benzină și motorină continuă să crească în România, iar efectele se resimt în lanț în toată economia. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că fiecare scumpire la pompă declanșează un efect domino cu consecințe directe asupra prețurilor din magazine, transporturi, agricultură și construcții, potrivit Profit.ro.
Potrivit analistului, creșterea prețului la carburanți nu este un fenomen izolat. Transportatorii își majorează tarifele, fermierii suportă costuri mai mari, retailerii scumpesc produsele de la raft, iar micii antreprenori sunt forțați să-și reducă marjele de profit. „Combustibilul este un multiplicator de inflație", susține Chisăliță, subliniind că impactul depășește cu mult suma afișată pe bonul de la pompă.
Într-o economie deja tensionată, aceste presiuni se acumulează rapid și lovesc deopotrivă bugetele familiilor și ale companiilor mici.
Producție internă, prețuri internaționale, o ecuație contestată
Chisăliță ridică o întrebare tot mai greu de ignorat: de ce prețurile interne urmează integral cotațiile internaționale, în condițiile în care o parte din combustibilul vândut în România provine din producție autohtonă, cu costuri de extracție semnificativ mai mici?
În perioadele de volatilitate a piețelor, diferența dintre costul real de extracție și prețul final poate genera marje excepționale pentru companiile din sector. „Aceasta nu mai este doar aliniere la piață. Devine captare de rentă de criză", consideră președintele AEI.
Analiza citează exemple din energie în care producătorii autohtoni au ales să folosească avantajul costurilor interne în beneficiul consumatorilor. Hidroelectrica a oferit prețuri competitive în perioade volatile, iar Romgaz a jucat un rol activ în echilibrarea pieței gazelor. Chisăliță susține că aceste exemple demonstrează că există spațiu pentru o abordare diferită de simpla maximizare a profitului.
Riscuri sociale și reputaționale pentru companiile din sector
Ignorarea dimensiunii sociale a creșterilor de preț nu este fără consecințe, avertizează specialistul. Riscul reputațional, presiunea din partea investitorilor care monitorizează impactul social al companiilor și posibilele reacții ale consumatorilor reprezintă costuri reale pe termen lung, chiar dacă profitul pe termen scurt poate părea atractiv.
„Profitul obținut în perioade de criză poate deveni un risc de imagine major. Boicoturile nu sunt o teorie, sunt un instrument al epocii digitale", se arată în analiză.
Chisăliță nu pledează pentru decuplarea de piața internațională sau pentru măsuri populiste. Specialistul propune ajustări temporare de marjă în perioadele de șoc, însoțite de transparență privind structura costurilor, astfel încât companiile să-și asume și un rol de stabilizatori economici, nu doar de maximizatori de profit.
„Resursele sunt ale acestei țări. Companiile sunt românești. Consumatorii sunt ai acestei țări. Impactul este asupra acestei țări. Întrebarea nu este dacă prețul poate crește. Întrebarea este de ce trebuie să crească la maximul posibil atunci când românii suferă", concluzionează președintele AEI.
2 Comentarii