Un IT-ist cu o firmă cu 14 angajați, din care au rămas 4: concluzie foarte tristă pentru colegii de breaslă. „Mai bine vă apucați să învățați zidărie”

Un fondator de startup românesc, activ de trei ani pe piața tehnologică de IT, a povestit care sunt provocările majore cu care se confruntă în gestionarea echipei și a proceselor de dezvoltare. La apogeul ei, compania avea 14 programatori, însă acum au mai rămas doar patru membri, inclusiv un Head of Prompt Engineering și un CTO responsabil de implementarea principalelor componente software.

IT-istul a detaliat modul în care se derulează acum activitatea și care nu este foarte promițător pentru industrie. 

„Am avut in peak 14 programatori > acum am 4 > unul din angajati e head of prompt engineering, am un CTO care s-a ocupat de implementarea urmatoare

pipeline openClaw: agenti

(1) halucinator de requirements,

(2) arhitect care reinventeaza roata de fiecare data,

(3) implementor care genereaza buguri + unit tests care valideaza bugurile + E2E-uri care nu pornesc”, a povestit IT-istul. 

Tânărul a descris impactul acestor probleme atât asupra echipei, cât și asupra finanțelor companiei:

„Am crescut costurile de dezvoltare de la 13.000 de euro pe lună la 33.000 de euro. Între timp ne-au scăzut veniturile, iar clienții sunt extrem de mulțumiți de timpul record în care stricam feature-urile existente. Am avut șapte pene serioase în producție în ultimele două săptămâni, dar le rezolvă Claude rapid. Eu zic să vă apucați de învățat zidărie sau ceva, că eu mă bag la un Metin.”

Situația reflectă tensiunea dintre dorința de a accelera dezvoltarea cu ajutorul AI și nevoia de control uman asupra calității produsului. Mai mulți IT-iști au reacționat la postare, subliniind atât avantajele, cât și riscurile unei astfel de abordări.

Un profesionist din domeniu a explicat: „Râdem și glumim, dar eu deja fac full-time agentic programming și nu că vreau, e că așa facem la muncă. Până și requirements avem scrise pentru AI, care verifică tichetele, clasele utilitare și face un plan de implementare. 80% din timp merge OK, depinde de dificultate. După care AI-ul face commit și PR automat. Funcționează, dar pe termen lung nu știi cât ești încă relevant.”

Alți membri ai comunității IT au subliniat dependența excesivă de AI și riscurile asociate: „Deci dați faliment din secunda în care nu merge AI. Infra nu e nici pe departe gata, iar Oracle deja e dator vandut din cauza AI-ului. Proiectele nu aduc calitate, ci doar cantitate și viteză.” Comentariile sugerează că, deși automatizarea poate accelera anumite procese, lipsa supravegherii umane poate duce la pierderi semnificative și la instabilitate operațională.

Pe de altă parte, unii experți au luat partea startupului, explicând că reducerea echipei și folosirea AI poate accelera procesele fără a compromite complet funcționalitatea:

„Luati voi la misto, dar în realitate pentru startupuri scade numărul de programatori, scad costurile și se mișcă mai rapid, fără buguri cum cred unii. AI-ul poate ajuta la prototipare și implementare, chiar dacă apar erori temporare.” Această perspectivă indică faptul că există o  tensiune permanentă între viteză și calitate în mediul startupurilor de tehnologie.

Criticile nu au lipsit însă, subliniind deciziile de management și dependența exagerată de soluțiile automate. Un comentator a scris: „Ai dat afară 10 oameni ca să te joci de-a Skynet și acum plângi că producția e plină de buguri? Bă voi sunteți nebuni?  Mesajul transmite atât umor amar, cât și o lecție pentru colegii din domeniu: uneori, metodele rapide și soluțiile automate nu compensează experiența și disciplina umană.

În contextul startupurilor, astfel de situații nu sunt unice. Fondatorul firmei de IT evidențiază provocările reale: echipa redusă, costurile crescute și presiunea de a livra rapid funcționalități. Experiența sa arată că, indiferent cât de sofisticat e AI-ul, succesul depinde de echipe solide, procese bine definite și management realist.

„Dependența de AI nu înlocuiește experiența umană. Soluțiile automatizate pot accelera procesul, dar nu previn toate erorile,” a explicat un expert IT, rezumând principala lecție a postării. Reducerea personalului combinată cu investiții mai mari poate destabiliza un startup, iar pipeline-urile care generează constant buguri afectează atât produsul, cât și relația cu clienții.

Mesajul fondatorului rămâne clar pentru colegii din breaslă: uneori, e mai sănătos să te concentrezi pe meserii tangibile sau să iei o pauză decât să te lași copleșit de haosul zilnic al unui startup cu prea puțini oameni și prea mult AI.

Lecția, ironică și amară, poate fi rezumată chiar în cuvintele sale: „Mai bine vă apucați să învățați zidărie sau ceva, că eu mă bag la un Metin.”