„Lista rușinii" fiscale, sub semnul întrebării: experți în taxe avertizează că publicarea datornicilor poate face mai mult rău decât bine

Publicarea online a contribuabililor cu restanțe la bugetele locale, introdusă prin HG nr. 220/2026, ridică probleme serioase de proporționalitate și eficiență reală a colectării, avertizează consultanții de la CC Tax Advisory. Concluzia e tranșantă: România are nevoie de colectare mai inteligentă, nu de rușinare mai rapidă, potrivit agerpres.

Guvernul a stabilit că pot fi publicate trimestrial numele contribuabililor cu restanțe de minimum 1.200 de lei (persoane fizice) sau 5.000 de lei (persoane juridice). Radierea de pe listă se face în 15 zile de la achitarea integrală a datoriei.

Mecanismul pare simplu, dar specialiștii de la CC Tax Advisory spun că ridică o contradicție fundamentală în legislație. Codul de procedură fiscală tratează datoriile fiscale ca informații protejate de secretul fiscal — și în același timp obligă autoritățile să le publice online de îndată ce depășesc un prag administrativ.

„Avem o contradicție pe care statul nu mai poate să o ocolească: datoria fiscală este, în principiu, informație protejată de secretul fiscal, dar devine publică automat imediat ce trece de un prag administrativ. Asta înseamnă că nu mai vorbim doar despre colectare, ci despre expunere reputațională cu efecte economice directe", a declarat Cornelia Năstase, directorul general al CC Tax Advisory.

Pe aceeași listă: evazionistul și cel care contestă suma în instanță

Una dintre criticile centrale vizează lipsa oricărei diferențieri între categorii complet diferite de contribuabili. Pe lista debitorilor pot ajunge deopotrivă cel care a evadat deliberat la plată, cel aflat într-un blocaj temporar de lichiditate și cel care contestă activ suma în instanță.

Consultanții fiscali invocă și jurisprudența CEDO. În cauza L.B. contra Ungariei, Curtea nu a interzis statelor să publice liste de debitori fiscali, dar a stabilit că publicarea nu poate fi automată, nediferențiată și stigmatizantă fără să existe o justificare concretă că măsura este necesară și proporțională.

„Nu poți arunca aceeași măsură peste toți, fără să conteze dacă vorbim despre rea-credință, despre un litigiu în curs sau despre o dificultate temporară de plată. În momentul în care pui pe aceeași listă și contribuabilul care contestă suma în instanță, și rău-platnicul autentic, nu mai faci administrare fiscală inteligentă, ci stigmatizare în masă", a mai spus Năstase.

O altă asimetrie deranjantă: garanțiile procedurale rămân birocratice, presiunea reputațională e digitală și rapidă

CC Tax Advisory semnalează și o incoerență procedurală care „spune mult despre filosofia actuală a administrației fiscale". Când statul vrea să comunice un act administrativ fiscal, legea prevede o procedură graduală: mai întâi prin poștă cu confirmare de primire, apoi prin remitere directă, iar doar dacă aceste căi eșuează — prin afișare la sediul organului fiscal și pe site, actul fiind considerat comunicat abia după 15 zile.

Dar pentru publicarea pe lista debitorilor, mecanismul e invers: expunerea online a numelui și a sumei datorate este calea principală, nu ultima soluție.

„Pe scurt: pentru actul care stă la baza datoriei, statul păstrează o procedură graduală și prudentă. Pentru stigmatizarea contribuabilului, merge direct la publicare online. Presiunea reputațională este digitală și rapidă; garanțiile procedurale rămân birocratice și lente", a punctat directoarea CC Tax Advisory.

Dincolo de aspectele juridice, consultanții avertizează că publicarea numelui pe lista debitorilor poate agrava situația firmelor deja sub presiune financiară. Afectarea reputației poate deteriora relațiile cu partenerii comerciali, accesul la finanțare bancară și capacitatea de a câștiga contracte — reducând tocmai resursele necesare pentru a plăti datoria.

„Lista rușinii poate arăta bine politic, dar asta nu înseamnă că și funcționează bine din punct de vedere fiscal. Un contribuabil care nu are lichiditate nu devine solvabil pentru că este expus online. În schimb, poate deveni mai repede insolvabil. Statul riscă să obțină mai puțini bani și mai multe litigii", a concluzionat Cornelia Năstase.

Soluția propusă de CC Tax Advisory: digitalizare eficientă prin comunicare clară, eșalonări realiste, prevenție și selecție inteligentă a riscului fiscal — nu presiune reputațională aplicată nediferențiat.