România, tot mai afectată de încălzirea globală. 2025, al cincilea cel mai cald an din istoria măsurătorilor

România continuă să se confrunte cu efectele încălzirii climatice, iar temperaturile ridicate, valurile de căldură și seceta devin fenomene tot mai persistente

Anul 2025 s-a clasat pe locul al cincilea în topul celor mai calzi ani din intervalul 1901-2025, cu o temperatură medie națională de 11,04 grade Celsius, potrivit raportului „Starea Climei – România 2026”, prezentat miercuri, la Palatul Parlamentului, în cadrul celei de-a V-a ediții a Climate Change Summit.

Temperatura medie din 2025 a fost cu 1,97 grade Celsius peste media perioadei 1971-2000. Specialiștii atrag atenția că încălzirea nu afectează doar anumite zone, ci se manifestă la nivelul întregii țări.

Analiza celor 155 de stații meteorologice arată creșteri semnificative statistic ale temperaturilor medii, maxime și minime. În perioada 1961-2025, temperatura medie națională a crescut cu aproximativ 2,38 grade Celsius, în timp ce temperaturile maxime au înregistrat o creștere de 2,72 grade Celsius.

Șase valuri de căldură în România, în 2025

Unul dintre cele mai îngrijorătoare efecte ale încălzirii climatice este intensificarea episoadelor de căldură extremă. În 2025 au fost identificate șase valuri de căldură, care au însumat 36 de zile, de peste nouă ori mai mult decât media perioadei 1971-2000.

Potrivit raportului, severitatea sezonului cald nu a fost determinată de un singur episod excepțional, ci de repetarea și persistența perioadelor cu temperaturi ridicate. Datele provizorii pentru 2026 indicau, până la 22 august, un val de căldură de opt zile, mai sever decât episodul analizat din 2025, chiar dacă temperaturile maxime au fost aproape identice.

De altfel, nouă dintre cele mai intense zece valuri de căldură înregistrate în România, calculate în funcție de intensitatea cumulată, s-au produs după anul 2000.

Sudul și sud-vestul țării înregistrează cele mai multe zile cu temperaturi de peste 30 și 35 de grade Celsius, în timp ce sud-estul se remarcă prin numărul nopților tropicale. În vestul și centrul României au crescut considerabil perioadele de căldură raportate la climatul local.

Peste 120 de zile suplimentare cu valuri de căldură

Proiecțiile climatice indică o agravare a situației până la sfârșitul secolului. În perioada 2071-2100, numărul zilelor cu valuri de căldură ar putea crește, în medie, cu aproximativ 63 de zile anual în scenariul cu emisii medii și cu 122 de zile în scenariul cu emisii ridicate.

În sudul țării, episoadele de căldură ar putea deveni atât de persistente încât perioadele care astăzi sunt separate să se transforme în intervale foarte lungi de temperaturi extreme.

Raportul subliniază că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră poate limita amploarea încălzirii, în timp ce măsurile de adaptare devin esențiale pentru sănătate, agricultură, infrastructură și gestionarea resurselor de apă.

Seceta a afectat 90% din țară la începutul anului 2025

Pe lângă temperaturile ridicate, România se confruntă și cu un deficit de apă acumulat în timp. Potrivit raportului, la Călărași și Medgidia, seceta a persistat timp de 48 de luni, cea mai lungă perioadă de acest fel din istoria recentă a țării.

În 2025, aproximativ 90% din suprafața României a fost afectată de secetă în intervalul ianuarie-aprilie. Chiar dacă precipitațiile au revenit în anumite perioade ale anului, deficitul de apă acumulat nu a dispărut automat.

Specialiștii avertizează că seceta trebuie analizată în contextul schimbărilor climatice pe termen lung, nu doar ca o succesiune de ani secetoși. Efectele pot pune presiune asupra agriculturii, alimentării cu apă și ecosistemelor, ceea ce face necesare investiții și măsuri de adaptare pe termen lung.