Castorul a fost surprins în Cluj-Napoca, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în piața Abator, lângă Someș. Imaginile sunt foarte rare, pentru că această specie este pe cale de dispariție.

Mai precis în imagini apare un Breb (castor european). Această specie a fost reintrodusă în România în perioada 1998-2003, ca urmare a unui proiect de colaborare dintre ICAS (Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice) și Ministerul Mediului din Germania. În acestă perioadă au fost aduși 182 brebi (germ. Biber) din landul Bavaria, fiind eliberați în natură în zone favorabile pe râurile Olt (91), Mureș (56) și Ialomița (35).

Reintroducerea a fost încununată de succes, dovadă fiind faptul că specia a ocupat noi teritorii pe cursurile principale ale celor trei râuri menționate mai sus și afluenții acestora. Dispersia s-a realizat natural și pe alte cursuri de apă, astfel că în 2011 apare prima menționare a speciei în Delta Dunării.

La Cluj a mai fost filmat un breb în 2021, la intersecția străzilor Decebal și Traian, către strada Oașului. 

Castorul european a fost intens vânat pentru blană, iar acum este protejat prin lege

Brebul (Castor fiber) spus și castor european sau castor euroasiatic este un animal rozător semiacvatic (cel mai mare din Europa și Asia), înrudit cu castorul nord-american (Castor canadensis). A fost vânat pentru blană și castoreum până aproape de exterminare; în 1900 mai existau circa 1.200 de exemplare în opt populații relicte din Europa și Asia. A fost reintrodus în multe zone din arealul de răspândire original și acum poate fi întâlnit din Franța până în China și Mongolia, fiind absent în Europa de Sud (Italia, Portugalia și Balcanii de Sud).

Brebul și castorul construiesc baraje pe cursul apelor medii sau mici, din ramuri, nuiele, pietre, mâl și alte elemente vegetale, ridicând astfel nivelul apei, pentru a se proteja de prădători și a-și extinde teritoriul. În acest fel modifică, de multe ori, caracteristicile mediului, inundând suprafețe de teren și favorizând instalarea și creșterea plantelor hidrofile pe care le apreciază: papura și trestia (plante cu rizomi foarte hrănitori).

Din aceleași materiale își construiește adăposturi cu acces submers, care îl protejează de prădători.

Vara se hrănește preponderent cu plante acvatice și erbacee pe care le găsește în apropierea teritoriului pe care îl ocupă; iarna consumă lujerii tineri ai arborilor de pe malurile apelor și lacurilor, cu predilecție a diferitelor specii de salcie, plop, anin. În perioada de toamnă prezența speciei în teren devine ușor de observat, acesta doborând un număr mare de arbori pentru a-și asigura necesarul de hrană pentru perioada grea din timpul iernii și pentru refacerea adăposturilor/barajelor.