Un constructor din Florești lua bani dar uita să facă lucrările. A luat 11000 de euro de la un client, a demolat niște pereți și apoi a lăsat baltă totul
Condamnare definitivă pentru înșelăciune în cazul unor lucrări de renovare neexecutate
Curtea de Apel Cluj a respins definitiv apelul formulat de administratorul unei firme de amenajări interioare, menținând condamnarea acestuia la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de 3 ani, pentru înșelăciune în formă continuată.
Potrivit instanței, în perioada septembrie–noiembrie 2021, administratorul firmei din Florești a încheiat mai multe contracte pentru lucrări de renovare și amenajări interioare și a încasat avansuri importante de la clienți, deși nu dispunea de resursele necesare pentru executarea lucrărilor. În unele cazuri lucrările nu au început, iar în altele au fost realizate doar intervenții minore.
Dosarul a vizat cinci acte de înșelăciune, cu avansuri achitate de victime de 9.500 lei, 6.000 lei, 15.800 lei, 15.794 lei, iar într-un dosar chiar 11.000 euro.
Instanța a apreciat că nu a fost vorba doar despre o neexecutare a unor contracte, ci despre un mod de operare prin care clienții au fost convinși să achite avansuri prin prezentarea unei capacități de execuție care nu corespundea realității.
Pe lângă condamnarea administratorului, firma a primit o amendă penală de 20.000 lei, iar inculpații au fost obligați la plata unor despăgubiri și cheltuieli judiciare. Hotărârea Curții de Apel din 12 noiembrie 2026 este definitivă.
A plătit 11.000 de euro avans pentru renovarea casei. Firma a demolat câțiva pereți, apoi lucrările s-au oprit.
Cea mai mare sumă achitată de una dintre victimele din acest dosar a fost de 11.000 de euro.
Cazul a pornit în toamna anului 2021. Proprietarul unei case aflate în construcție „la roșu” a negociat cu firma executarea unui pachet amplu de lucrări: amenajări interioare, instalații electrice, termice și sanitare, tencuieli, finisaje și montarea parchetului. Casa avea o suprafață de aproximativ 236 de metri pătrați.
Contractul a fost semnat la 1 noiembrie 2021, valoarea totală a lucrării fiind stabilită la 180.149,92 lei, aproximativ 36.500 de euro. Clientul trebuia să achite un avans de 30% și, la 8 noiembrie 2021, a transferat în contul firmei 11.000 de euro.
După încasarea banilor, însă, lucrările au avansat foarte puțin. Potrivit hotărârii, administratorul a amânat în repetate rânduri începerea efectivă a șantierului și a invocat diferite motive pentru întârzieri. În decembrie, părțile au încheiat chiar și un act adițional prin care au stabilit etapele și termenele de executare.
Câteva bucăți de BCA și pereți demolați
Pe șantier au ajuns totuși muncitori. Instanța a reținut însă că intervențiile au fost minore în comparație cu amploarea contractului: au fost demolați pereți, s-a făcut curățenie și au fost aduse câteva bucăți de BCA. Unul dintre muncitori a declarat că echipa a lucrat efectiv doar câteva zile.
Un martor care fusese responsabil de șantier a declarat că trebuia să cumpere materialele după ce primea bani de la administrator. Potrivit declarației sale, pentru lucrarea respectivă nu au fost cumpărate materialele necesare, cu excepția unei cantități reduse de BCA. Martorul a susținut că aceasta nu era suficientă nici măcar pentru zidurile demisolului.
Același martor a arătat că firma nu avea personal calificat pentru unele dintre lucrările asumate: nu exista electrician autorizat și nici personal calificat pentru realizarea încălzirii în pardoseală.
În motivarea sa, Curtea a apreciat că mobilizarea unor muncitori pentru demolarea unor pereți, curățarea șantierului și aducerea unei cantități reduse de BCA, raportat la o lucrare de peste 180.000 de lei, a reprezentat doar o executare formală, menită să creeze aparența că lucrările contractate erau în curs de realizare.
Clientului i s-a promis apoi restituirea celor 11.000 de euro
După luni fără progrese semnificative, proprietarul a cerut explicații și restituirea banilor. Din conversațiile analizate în dosar rezultă că administratorul a promis că va returna avansul. La 18 ianuarie 2022 susținea că încearcă să facă plata, iar ulterior a invocat intrarea societății în insolvență ca motiv pentru imposibilitatea restituirii banilor.
Banii nu au fost însă restituiți.
În timpul anchetei, administratorul a recunoscut că primise cei 11.000 de euro, susținând că i-a folosit inclusiv pentru plata angajaților și a unor salarii restante. El a declarat, de asemenea, că firma se confrunta cu probleme financiare și că după încasarea banilor de la clienți executa lucrări contractate anterior.
Instanțele nu au acceptat însă explicația potrivit căreia situația ar fi reprezentat doar o administrare defectuoasă a firmei și o simplă neexecutare contractuală.
Curtea de Apel a concluzionat că probele demonstrează dincolo de orice îndoială rezonabilă existența infracțiunii de înșelăciune și vinovăția administratorului. În cazul avansului de 11.000 de euro, Curtea a considerat intervențiile făcute la casă drept derizorii în raport cu dimensiunea lucrării contractate și a reținut că acestea nu înlătură intenția de inducere în eroare.
0 Comentarii