Pandemia de scroll: aproape jumătate dintre adolescenți sunt expuși riscului dependenței de tehnologie

Un studiu realizat de Mind Education arată că 45% dintre adolescenți întâmpină dificultăți în gestionarea timpului petrecut online și în utilizarea rețelelor de socializare, expunându-se astfel riscurilor asociate dependenței de tehnologie. Cercetarea, realizată în rândul elevilor de 13-19 ani din școlile rețelei Digitaliada, surprinde o realitate în care mulți tineri navighează fără ghidaj și limite clare, iar consumul excesiv de conținut digital devine o parte semnificativă a vieții lor de zi cu zi.

Printre cele mai frecvente provocări cu care se confruntă adolescenții în mediul online se numără cyberbullying-ul, expunerea la conținut sexual, presiunea validării sociale și riscurile generate de inteligența artificială, precum dezinformarea sau manipularea digitală. Studiul „Reziliența digitală a adolescenților” relevă că zilnic, 45% dintre adolescenți petrec între două și patru ore pe mai multe dispozitive (telefon, calculator, televizor), 25% între patru și șase ore, 6% între șase și opt ore, iar 2% chiar între opt și peste zece ore. În comparație, Organizația Mondială a Sănătății recomandă maximum două ore de timp recreațional în fața ecranelor.

În ceea ce privește folosirea rețelelor de socializare, studiul arată că 23% dintre adolescenți își verifică notificările sau accesează platformele de 6-10 ori pe zi, 17% de 2-5 ori pe zi, iar 16% chiar de 11-40 de ori pe zi. Această frecvență ridicată a interacțiunilor online are efecte directe asupra dezvoltării cognitive, emoționale, sociale și fizice a adolescenților. Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate reduce capacitatea de concentrare, poate afecta performanța școlară, iar lipsa interacțiunilor față în față poate amplifica anxietatea, depresia și sentimentul de insuficiență. În plan fizic, somnul este perturbat, ceea ce poate conduce la oboseală cronică.

„Rezultatele studiului nostru sunt în linie cu datele internaționale, care ne arată că adolescenții se confruntă cu tot mai multe provocări de sănătate mintală și se expun unor riscuri majore din cauza folosirii excesive a rețelelor de socializare. Firește, o contribuție au și părinții care se implică prea puțin în activitatea online a copiilor. Soluția nu este să interzicem accesul la tehnologie, ci să creștem reziliența digitală a copiilor. Abilitatea copiilor de a avea un comportament echilibrat online și, implicit, de a se proteja de riscurile la care se expun depinde de patru aspecte esențiale: obiceiurile sănătoase, care se referă la un somn suficient, să ia micul dejun înainte să meargă la școală, iar ceea ce mănâncă să fie nutritiv, și să facă mișcare. Un alt aspect este creșterea rezilienței: cu cât un copil are o toleranță mai mare la frustrare sau la efort, cu atât va face față mai ușor provocărilor de care se va lovi. E nevoie ca efortul pe care îl depune copilul să devină satisfăcător, altfel nu avem nicio șansă în fața recompenselor imediate oferite de tehnologie. Al treilea aspect este autonomia emoțională, adică adolescentul să știe că poate face lucruri, iar atunci când are nevoie de ajutor, să meargă la un adult. În acest fel, ei vor spune mai ușor nu, de exemplu, diverselor provocări sau interacțiuni riscante din social media. Și, bineînțeles, al patrulea aspect este educația digitală, adaptată realităților actuale ale adolescenților”, explică Domnica Petrovai, psihoterapeut de familie și CEO al Mind Education.

Studiul evidențiază și un nivel redus de implicare a părinților în activitatea online a copiilor. 42% dintre adolescenți afirmă că părinții nu știu ce fac în mediul online, iar 45% spun că părinții nu știu ce postează sau ce mesaje trimit. Această distanță relațională poate crește riscul expunerii la conținut nepotrivit și interacțiuni periculoase.

„Când vine vorba despre copii și relația lor cu tehnologia, este important să înțelegem că ei au nevoie să fie ghidați, nu controlați, iar când spun asta, mă refer la a-i expune la alternative care să le fie utile în viața de zi cu zi sau să-i ajute să se conecteze în mod real cu prietenii și colegii. Pornind de la riscurile pe care copiii noștri trebuie să le navigheze astăzi, de la cyberbullying la deep fake, am dezvoltat împreună cu Mind Education o serie de instrumente pe care profesorii și părinții le pot accesa gratuit și care le vor fi de folos pentru a-i ajuta pe copii să își dezvolte reziliența digitală”, spune Ovidiu Ana, directorul executiv al Fundației Orange.

Pentru un control parental eficient, specialiștii recomandă:

1. Stabilirea limitelor privind timpul petrecut online și accesul la anumite tipuri de conținut;

2. Sprijinirea autonomiei și responsabilității adolescentului în utilizarea tehnologiei, adică dezvoltarea capacității de a lua decizii bune în mediul online, în absența controlului direct.

Controlul parental, aplicat gradual și cu consecvență, ajută la formarea unor rutine sănătoase: somn calitativ, alimentație echilibrată și o relație mai conștientă cu tehnologia. În plus, ghidajul blând contribuie la dezvoltarea autonomiei emoționale: adolescenții învață să tolereze disconfortul, să gestioneze emoțiile intense și să ia decizii responsabile online. Pe termen lung, acest sprijin reduce riscul de anxietate și depresie, îmbunătățește relațiile sociale și previne utilizarea problematică a rețelelor de socializare.

Ce este reziliența digitală

Reziliența digitală reprezintă abilitatea adolescenților de a naviga în siguranță și echilibrat prin lumea online, fără ca experiențele negative să le afecteze sănătatea emoțională sau încrederea în sine. Un adolescent cu reziliență digitală știe să recunoască riscurile, să le gestioneze și să se refacă emoțional după confruntarea cu acestea, beneficiind astfel de libertatea de a folosi tehnologia într-un mod care îi susține dezvoltarea, relațiile și starea de bine.

Despre studiu

Studiul „Reziliența digitală a adolescenților” a fost realizat pe un eșantion de 452 de adolescenți, dintre care 294 au dat răspunsuri valide. Majoritatea sunt fete (60%), elevi de gimnaziu din mediul urban (65%), cu vârsta predominantă de 14 ani și locuind preponderent împreună cu ambii părinți (82%). Cercetarea a fost realizată de Mind Education și Fundația Orange, sub coordonarea Marei Bria, doctor în Psihologie, și stă la baza programului „For Good Connections” destinat școlilor din rețeaua Digitaliada.