Locuința pe credit, un lux în Cluj-Napoca! Orașul e pe ultimul loc la accesibilitate în România, iar în 31 de municipii salariul nu mai ajunge după rată

Cluj-Napoca, orașul în care locuința cumpărată cu credit se plătește cel mai greu din salariu. Ce arată o analiză despre locuirea în România

Cluj-Napoca este municipiul reședință de județ în care rata la o locuință apasă cel mai greu pe salariul mediu local, potrivit unei analize IOV despre accesibilitatea locuirii în România.

Studiul a fost prezentat la începutul lunii octombrie, la Summit-ul de Locuire Accesibilă organizat de FIDES și Confederația Concordia. Autorii s-au uitat la trei lucruri în același timp: cât costă locuința, cât costă creditul și cât își permite cumpărătorul din venituri.

Analiza a comparat cele 41 de municipii reședință de județ. La un capăt se află Reșița, la celălalt Cluj-Napoca, iar diferența de accesibilitate dintre ele este de aproximativ 1 la 2,5.

Doar șapte municipii aveau, în iunie 2026, o rată ipotecară estimată sub 45% din salariul mediu net local. În 31 dintre cele 41, dacă din salariul mediu se scad rata la locuință și costul minim de trai, nu mai rămâne nimic.

IOV oferă Clujul drept exemplul cel mai vizibil al unui oraș performant economic și căutat de cei care se mută, dar care plătește acest succes cu locuințe tot mai greu accesibile. Prețul locuirii influențează direct cât de ușor reține și atrage un oraș profesori, medici, specialiști, familii tinere sau angajați pentru firmele locale, arată analiza.

Locuințele nu s-au scumpit mai mult decât restul

Nominal, prețurile locuințelor au crescut din 2015 cu aproximativ 74%. Ajustat cu inflația, o locuință costa însă în 2025 cu aproximativ 7% mai puțin decât în 2015.

Raportat la venituri, diferența e și mai clară. În 2015, un apartament de 55 de metri pătrați costa echivalentul a 11,6 ani de salariu mediu net. În 2025, raportul coborâse la 7,2 ani, pentru că salariile au crescut mai repede decât prețurile.

Nici la nivel european România nu iese în evidență. Între 2015 și 2025, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat în Ungaria (+266,6%), Portugalia (+163,8%) și Lituania (+158,1%). România ocupă locul 18, aproape de media UE, de 61,9%.

Creditul face diferența

Problema apare la finanțare. Pentru un apartament standard de 55 de metri pătrați, rata ipotecară ar ajunge la aproximativ 56% din salariul mediu net, în condițiile în care România avea una dintre cele mai mari dobânzi ipotecare din Uniunea Europeană. Concluzia autorilor: accesibilitatea ține mai mult de cât costă banii împrumutați decât de prețul apartamentului.

Aproximativ 93% dintre români locuiesc într-o casă proprie, iar 92% din populație o face fără credit ipotecar, aproape dublu față de media europeană. Doar 1,1% stau într-o locuință pentru care încă se plătește un credit, cea mai mică pondere din UE.

Spațiul nu ajunge însă. România are cea mai mare rată de supraaglomerare din Uniune, de aproximativ 40%, față de circa 17% media UE, și doar 1,1 camere pe persoană.

Pentru tineri, familia ține loc de bancă

Unul din patru tineri între 25 și 34 de ani locuiește gratuit la familie sau la prieteni. Pentru cei care nu își permit un credit și nu găsesc o chirie accesibilă și stabilă, casa părinților rămâne plasa de siguranță.

Presiunea se vede și la facturi: patru din zece români au întârziat cel puțin o dată plata utilităților în ultimul an, iar restanțele legate de locuință s-au dublat față de 2021.

Satele și orașele mici, cele mai afectate

În mediul rural, 44% dintre locuitori spun că au avut restanțe la utilități, față de 28,2% în București-Ilfov. În orașele cu sub 50.000 de locuitori, procentul este de 42,9% și scade pe măsură ce orașul e mai mare.

Pe regiuni, Sud-Vestul are cea mai mare pondere, 49,9%, urmat de Nord-Vest, regiunea din care face parte și județul Cluj, și de Nord-Est, ambele cu 45,4%. București-Ilfov are cea mai mică pondere, 28,2%.