Grădina Botanică din Cluj-Napoca este deschisă, având programul de la ora 9.00 la 18.00. Locul este o feerie de culori. Este totul înflorit, fiind momentul perfect din an pentru o vizită.

Sunt prezente și flori rare, protejate prin lege. ”Aceasta este o delicată lalea pestriță (Fritillaria meleagris), ocrotită ca monument al naturii în România”, relatează reprezentanții Grădinii Botanice. 

Cei care nu vor să ”vâneze” flori rare, pot pur și simplu să se plimbe pe alei, să viziteze serele și să se bucure de natură și aer curat.

Detalii despre Grădina Botanică din Cluj-Napoca

Înființată în anul 1919 și deschisă oficial pentru public în anul 1925, Grădina Botanică "Alexandru Borza" din Cluj-Napoca este o instituție științifică, didactică și educativă, ale cărei baze au fost puse în actualul amplasament de către Alexandru Borza, personalitate marcantă a biologiei romanești.

Grădina Botanică se întinde pe o suprafață de 14 ha, teren cu configurație variată, potrivit pentru creșterea și dezvoltarea plantelor de pe diferite continente. Aici sunt cultivate circa 10.000 de categorii specifice, grupate, pentru o mai bună administrare, în mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic, complexul de sere și sectorul destinat persoanelor cu deficienţe de vedere – creat relativ recent pentru a veni în întâmpinarea necesitaților exprimate în repetate rânduri de către comunitatea clujeană.

Sectorul Ornamental este menit să ofere vizitatorului o paletă largă de specii și varietăți horticole decorative a căror formă și culoare se schimbă după sezon. Menționam aici rosariumul, ce conține aproximativ 250 de soiuri de trandafiri, și colecțiile de: lalele, narcise, zambile, dalii, cane și crini ce se schimbă în funcție de sezon.

Sectorul Fitogeografic cuprinde mai multe obiective cu tematici menite să grupeze plante din diferite regiuni geografice. Orientul este reprezentat de Grădina Japoneză aranjată în stilul tradițional “gyo-no-niwa”. Flora din diferite regiuni geografice ale ţării noastre este, de asemenea, foarte bine reprezentată pentru: câmpia și podișul transilvan, zona Banatului, vegetația Munților Carpați, litoralul Mării Negre și principalele păduri ale Carpaților. O atracție deosebită este și Grădina Romană, cunoscută și sub denumirea de grădina lui Pliniu, dominată de statuia zeiței Ceres și încadrată de două sarcofage veritabile descoperite în vechiul oraș roman Napoca.

Sectorul Sistematic grupează plantele în funcție de familia din care fac parte și amplasamentul lor pe scara evoluției filogenetice, iar Sectorul Economic grupează plantele după modul lor de utilizare în: plante alimentare, tehnice, furajere, melifere și tinctoriale. Complexul de sere cuprinde şase compartimente: sera acvariu, palmariul, sera cu plante mediteraneene și australiene, sera cu plante suculente, sera cu bromeliaceae și sera cu orhidee și ferigi.

Institutul Botanic adăpostește, la parter, Muzeul Botanic, cu o colecție de aproximativ 7.000 de exponate, grupate, în prima parte sub forma unor colecții cu importanţă științifică sau economică, iar în partea a doua, filogenetic, în ordinea evolutivă, de la alge, licheni, ciuperci sau mușchi, spre cele cu organizare complexă (gimnosperme și angiosperme).

La etajul clădirii, funcționează Herbarul Grădinii Botanice, cel mai mare şi mai important din ţară, atribute conferite de cele cca. 700.000 de coli de plante presate, de existenţa unor coli numite holotipuri, care certifică pentru prima dată identitatea unei anumite specii, precum și de prezenţa herbarelor proprii ale unor personalități ale botanicii precum: Baumgarten, Porcius, Borza. Herbarul a stat la baza elaborării monumentalei lucrări în 13 volume - Flora României, în care sunt descrise caracterele botanice ale tuturor speciilor de plante care cresc în ţară.

Pe baza schimburilor de seminţe sau material vegetal, de coli de herbar sau publicații științifice, Grădina Botanică are legături cu aproximativ 450 de grădini botanice de pe toate continentele, dar și cu institute de cercetare sau biblioteci. Este modalitatea prin care se pot îmbogăți colecțiile de plante și una dintre modalitățile de realizare a schimburilor științifice. De asemenea, Grădina Botanică pregătește anual două publicații: revista Contribuții Botanice și Catalogul de semințe.

Grădina Botanică este vizitată anual de peste 200.000 de persoane, reprezentând un adevărat simbol al Clujului.