Ghosting-ul doare mai mult decât un refuz direct. Explicația specialiștilor în terapia cognitiv-comportamentală

Mulți oameni spun că ar prefera un refuz direct în locul unei dispariții fără explicații. Deși ambele situații pot fi dureroase, ghosting-ul reușește adesea să lase urme mai adânci.

Psihoterapeuții care lucrează în terapia cognitiv-comportamentală (CBT) explică fenomenul de ghosting prin felul în care interpretăm informațiile incomplete. Atunci când nu știm de ce s-a întâmplat un lucru, creierul începe aproape instinctiv să construiască propriile explicații.

Lipsa răspunsurilor creează scenarii

O conversație care se încheie brusc creează un tip aparte de incertitudine. Creierul încearcă imediat să înțeleagă ce s-a întâmplat și caută indicii care să dea sens situației. Multe dintre ele pornesc de la presupunerea că persoana respinsă a făcut ceva greșit.

Terapia cognitiv-comportamentală descrie aceste reacții drept gânduri automate. Ele sunt interpretări rapide pe care creierul le produce înainte să analizăm obiectiv situația. Apar spontan și pot influența puternic emoțiile pe care le simțim.

Nevoia de a găsi o explicație

Oamenii tolerează surprinzător de greu lipsa unei concluzii clare. Cercetările din psihologie arată că situațiile ambigue rămân active în mintea noastră mai mult timp decât cele interpretate ca “încheiate”, chiar și atunci când finalul este unul neplăcut.

Imaginează-ți că citești un roman și descoperi că lipsesc ultimele două capitole. Cel mai probabil, vei continua să te gândești la el mai mult decât dacă finalul ar fi fost dezamăgitor. Creierul caută un deznodământ, iar până îl găsește încearcă să construiască unul.

Ghosting-ul funcționează într-un mod asemănător. Fiecare conversație analizată și fiecare detaliu reinterpretat reprezintă o încercare de a completa informațiile care lipsesc.

De ce ajungem să credem că problema este la noi

După o experiență de ghosting, prima explicație la care ajung mulți oameni are legătură cu propria persoană. Alte variante posibile, precum dificultățile prin care trece celălalt sau felul în care gestionează relațiile, rămân adesea în plan secund.

Psihologii numesc acest tipar personalizare. Este tendința de a interpreta comportamentul celorlalți ca având legătură directă cu propria valoare sau cu propriile greșeli. În același timp, poate apărea și o altă distorsiune cognitivă, numită „citirea gândurilor”. Ea constă în tendința de a presupune că știm ce gândește sau ce intenții are cealaltă persoană, fără să avem dovezi pentru asta.

Psihoterapeuții pleso îi încurajează pe oameni să privească aceste concluzii cu prudență. Gândurile automate pot părea foarte convingătoare, însă emoțiile puternice nu reprezintă o dovadă că interpretarea este și corectă.

Ghosting-ul poate afecta stima de sine

O singură experiență de ghosting nu schimbă, de regulă, felul în care o persoană se vede pe sine. Lucrurile se complică atunci când interpretările negative se suprapun peste convingeri care existau deja. Cineva care se întreabă frecvent dacă este suficient de interesant sau de atractiv poate ajunge să interpreteze ghosting-ul ca pe un semn că îndoielile sale erau justificate.

Convingerile pe care le avem despre noi înșine influențează puternic felul în care interpretăm ghosting-ul. De aceea, două persoane pot trăi aceeași experiență în mod complet diferit. Una va considera că a întâlnit pe cineva care evită conversațiile dificile și își va continua viața, iar cealaltă va vedea în tăcerea primită dovada că „ceva este ceva în neregulă cu ea”.

Terapia cognitiv-comportamentală acordă o atenție deosebită acestor convingeri de bază, deoarece ele influențează felul în care interpretăm evenimentele din jurul nostru. 

Căutarea explicațiilor poate intensifica anxietatea

După un episod de ghosting, mulți oameni revin asupra conversațiilor încearcând să identifice momentul în care lucrurile au început să „meargă prost”. Gestul le oferă senzația că, dacă analizează suficient de atent situația, vor reuși să înțeleagă ce s-a întâmplat.

În practică, efectul este adesea opus. Fiecare analiză generează noi întrebări, iar fiecare întrebare deschide încă un scenariu posibil. Ciclul continuă fără să aducă certitudinea căutată.

Din experiența psihoterapeuților, analiza repetată a situației prelungește adesea disconfortul emoțional. Acceptarea faptului că unele întrebări rămân fără răspuns poate fi dificilă, dar reprezintă, de multe ori, pasul care permite încheierea experienței.

Cum poți ieși din cercul interpretărilor

Ghosting-ul face parte din experiențele pe care majoritatea oamenilor le depășesc în timp. Există însă situații în care impactul emoțional este mai puternic. Dacă dispariția unei persoane continuă să îți ocupe gândurile și îți schimbă felul în care intri în relații noi, poate fi util să explorezi aceste reacții împreună cu un psihoterapeut.

Terapia cognitiv-comportamentală urmărește identificarea tiparelor de gândire care amplifică suferința și dezvoltarea unor modalități mai echilibrate de interpretare a situațiilor dificile.

 Sursa imagine:  https://unsplash.com/photos/man-and-woman-holding-hands-tzQkuviIuHU