Comisia UE care a selectat orașul din România care să fie capitală europeană a culturii în 2021 și-a prezentat raportul final. Clujul a pierdut pentru că a avut un mesaj confuz.

Cluj-Napoca a prezentat o ofertă cu trei obiective principale: conectarea comunităților din oraș, care au tendința de a se ignora reciproc și rezolvarea problemelor de segregare în cazul romilor; ca orașul să devină lider european în domeniul artelor și culturii; dezvoltarea orașului prin artă, notează comisia UE. 

Clujul s-a lăudat cu faptul că orașul are peste 80.000 de studenti la 12 universități și că evenimentele organizate au atras în fiecare an 2 milioane de spectatori. Numai în 2015, 45 cele mai importante instituții culturale au generat o cifră de afaceri de peste 22 de milioane de euro. Titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 ar fi o piatră de temelie pentru dezvoltarea orașului, au precizat reprezentanții Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană.

Comisia a evidențiat faptul că bugetul alocat culturii de către municipalitatea clujeană a crescut de la 1,26 milioane de euro, în 2013, la 3,05 milioane de euro, în 2016. 

Experții au notat că proiectele Clujului: ”East of West”, ”Servus” și ”Re-signifying Europe” au fost bine argumentate în prima fază a proiectului, dar că la selecția finală juriul nu a fost convins că că apelul la valori europene a fost suficient de evidențiat în aplicație pe cât ar fi dorit ei. Timișoara la acest capitol a fost mult mai bine pregătită, scrie Clujul Cultural.

Comisia mai adaugă că propunerea Clujului s-a axat mult prea mult pe înființarea Centrului European de Artă Contemporană, iar la prezentare acest proiect a fost asociat cu scena de film din Cluj (n.red. TIFF și alte festivaluri de film). Juriul nu a fost convins că acest lucru ar face din Cluj un lider european în privința artelor vizuale. 

Clujul nu a putut argumenta concret cum vor fi rezolvate problemele de segregare socială.

Experții au apreciat la aplicația Timișoarei legătura clară dintre programul artistic și posibilitățile de dezvoltare urbană. De asemenea, impactul pozitiv de durată în domeniul social, cultural și economic evidențiate în aplicație a convins juriul UE că Timișoara e mai potrivită să i se acorde acest titlul. A fost apreciat și buna legătură transfrontalieră cu țările din jur, din proximitate. Spre exemplu orașul NoviSad, declarat capitala culturală.