Atenție, clujeni! Escrocii se dau drept angajați ai companiilor de telefonie și ai DNSC, apoi cer coduri SMS, CNP-uri și date bancare
O nouă chemă de înșelătorie îi pune în gardă pe români! Escrocii folosesc identitatea unor operatori de telefonie mobilă și a Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pentru a câștiga încrederea victimelor și a obține informații personale și financiare extrem de sensibile. Atacatorii apelează succesiv, folosesc nume false, legitimații inventate și chiar parole menite să pară dovezi de autenticitate.
Avertismentul vine chiar de la DNSC, care atrage atenția că această metodă de înșelăciune poate duce la compromiterea datelor personale și bancare. Mai mult, infractorii încearcă să creeze impresia că ajută victimele să prevină o fraudă, când, în realitate, urmăresc să obțină acces la informațiile acestora.
Cum începe înșelătoria: primul apel vine de la un presupus operator de telefonie
Totul începe cu un apel telefonic de la o persoană care pretinde că reprezintă o companie de telefonie mobilă. Sub pretextul prelungirii contractului sau al actualizării datelor, aceasta solicită informații personale și coduri primite prin SMS.
Victimelor li se poate spune că respectivele coduri sunt necesare pentru activarea unei semnături electronice sau pentru finalizarea unor proceduri administrative. În realitate, transmiterea acestor informații poate permite atacatorilor să autorizeze operațiuni sau să compromită conturi și servicii asociate victimei.
Al doilea apel: escrocii se prezintă drept angajați DNSC
Partea cea mai periculoasă a schemei apare la scurt timp după primul apel. Victima este contactată din nou, de această dată de o persoană care pretinde că lucrează pentru Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Falsul angajat susține că a fost descoperită o tentativă de fraudă, un furt de date personale sau o activare neautorizată a unei semnături electronice. În acest fel, atacatorii încearcă să provoace panică și să determine persoana apelată să colaboreze fără să mai verifice informațiile primite.
Pentru a părea credibili, aceștia folosesc nume complete, presupuse coduri de angajat, numere de legitimație și chiar o așa-zisă „parolă a convorbirii”, care ar trebui să confirme identitatea persoanei cu care victima discută ulterior.
Ce informații încearcă să obțină infractorii
După ce câștigă încrederea victimei, escrocii încep să pună întrebări despre situația financiară și datele personale. Printre informațiile pe care încearcă să le obțină se numără:
- Băncile la care victima are conturi;
- Existența unor credite sau economii;
- Soldurile aproximative ale conturilor;
- Veniturile lunare;
- CNP-ul și alte date personale;
- Codurile de autentificare primite prin SMS;
- Fotografii sau copii ale actului de identitate.
Toate aceste informații pot fi folosite ulterior în tentative de furt de identitate, accesarea frauduloasă a unor conturi sau alte operațiuni ilegale.
DNSC avertizează: instituția nu cere niciodată astfel de date prin telefon
Directoratul Național de Securitate Cibernetică transmite un mesaj important pentru populație: instituția nu solicită telefonic date bancare, informații despre solduri sau venituri, coduri de autentificare ori fotografii ale actelor de identitate. De asemenea, DNSC nu monitorizează apelurile și mesajele utilizatorilor pentru a identifica presupuse activități suspecte.
Prin urmare, orice persoană care pretinde că este angajat DNSC și solicită asemenea informații trebuie tratată cu maximă prudență. Nici numele, nici numărul de legitimație și nici presupusa parolă a conversației nu reprezintă dovezi suficiente că interlocutorul este cine spune că este.
Ce trebuie să faci dacă primești un astfel de apel
Specialiștii recomandă românilor să nu ofere informații personale sau bancare în urma unor apeluri telefonice nesolicitate și să nu transmită fotografii ale actelor de identitate unor persoane necunoscute. De asemenea, nu trebuie comunicate codurile primite prin SMS, indiferent de explicațiile oferite de interlocutor. Nu instalați aplicații la solicitarea unor persoane necunoscute și nu accesați linkuri primite în timpul unor astfel de conversații.
Cea mai sigură soluție este întreruperea apelului și verificarea situației prin contactarea directă a companiei sau instituției, folosind exclusiv datele de contact publicate pe canalele oficiale.
Dacă ai oferit deja informații sensibile sau suspectați că ați căzut în această capcană, contactați imediat banca pentru a lua măsuri de securizare a conturilor și sesizați autoritățile competente.
1 Comentariu