48 de ONG-uri și redacții cer explicații după declarațiile chestorului Georgian Drăgan: „Jurnalismul în interes public nu destabilizează statul român”

48 de ONG-uri și redacții cer explicații după declarațiile chestorului Georgian Drăgan: „Jurnalismul în interes public nu destabilizează statul român, ci îl întărește”

Un număr de 44 de organizații neguvernamentale și redacții (n.r. ulterior numărul a crescut la 48) au semnat o scrisoare deschisă adresată ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, și conducerii Poliția Română, prin care solicită clarificări oficiale privind poziția instituției față de declarațiile făcute de chestorul de poliție Georgian Drăgan în cadrul unei conferințe de presă din 21 mai.

Semnatarii acuză „insinuările, discreditarea și tonul amenințător” folosit de reprezentantul Poliției Române la adresa jurnaliștilor de la Recorder, a surselor acestora și a susținătorilor publicației.

Scrisoarea deschisă poartă titlul „Jurnalismul în interes public nu destabilizează statul român, ci îl întărește” și vine după apariția în conferință de presă a chestorului Georgian Drăgan, reacție la publicarea documentarului „Poliție aservită”, realizat de Recorder. Materialul analizează mecanismul numirilor interimare în funcțiile de conducere din Poliția Română și efectele acestuia asupra instituției.

Acuzații privind „destabilizarea instituțiilor statului”

Organizațiile semnatare consideră „inacceptabil” faptul că Georgian Drăgan a afirmat, în numele IGPR, că documentarul Recorder ar urmări „destabilizarea instituțiilor Statului Român”.

În scrisoare sunt citate mai multe fragmente din conferința de presă susținută de oficialul Poliției Române. Printre acestea:

„(...) au fost preluate doar informații trunchiate, care să ajute scopului urmărit prin publicarea acestui material, respectiv destabilizarea instituțiilor Statului Român”.

De asemenea, semnatarii critică și o altă declarație făcută de Drăgan:

„Informațiile cu privire la Poliția Română, din punctul nostru de vedere, sunt prezentate trunchiat, inexact și alterate, special pentru a lăsa falsa impresie a unor nereguli majore în sistemul de ordine publică și securitate națională. Acest modus operandi depășește cadrul legal (...) privind libera informare a cetățenilor”.

Potrivit organizațiilor și redacțiilor semnatare, astfel de acuzații sunt „de o gravitate maximă” și „nu ar trebui să fie aruncate în spațiul public fără a fi riguros dovedite”.

Critici privind tratamentul aplicat surselor și avertizorilor de integritate

Scrisoarea acuză conducerea Poliției Române că, în loc să răspundă punctual problemelor semnalate în documentarul Recorder, a ales să îi discrediteze pe cei doi lideri sindicali care apar în investigație și care și-au asumat public declarațiile.

Semnatarii subliniază că aceștia „se circumscriu definiției avertizorului de integritate în interes public” și ar putea beneficia de protecția legii atunci când dezvăluie posibile încălcări ale legii sau abuzuri instituționale.

Totodată, în document este criticat faptul că Georgian Drăgan a invocat un conflict personal cu unul dintre liderii sindicali și a amenințat că îl va acționa în instanță dacă acesta nu își dovedește afirmațiile.

Reacție și față de afirmațiile despre „cei din spatele Recorder”

Un alt punct contestat în scrisoare vizează declarațiile lui Georgian Drăgan referitoare la „cei care se află în spatele materialelor Recorder”.

În document este citat următorul fragment:

„(...) celor care se află în spatele acestor materiale – nu mă refer la jurnaliștii Recorder – să-și calibreze activitățile viitoare și să nu mai încerce să destabilizeze instituțiile statului român”.

Semnatarii consideră că afirmația poate fi interpretată drept o încercare de intimidare a membrilor și donatorilor Asociației Recorder Community, în contextul în care IGPR are atribuții de investigare a unor posibile acțiuni considerate a afecta siguranța statului.

„În spatele documentarelor Recorder nu se pot afla decât jurnaliștii Recorder”, se arată în scrisoare, unde este explicat și principiul independenței editoriale al publicației.

Solicitări către Ministerul de Interne și conducerea IGPR

Cele 44 de ONG-uri și redacții le cer ministrului de Interne și conducerii Poliției Române:

• să clarifice public dacă se delimitează sau nu de declarațiile chestorului Georgian Drăgan;
• să analizeze conduita acestuia;
• să comunice public eventualele măsuri luate.

Semnatarii califică declarațiile reprezentantului IGPR drept „lipsite de profesionalism” și „periculoase prin insinuările, discreditarea și tonul amenințător folosit la adresa jurnaliștilor, a surselor acestora și a susținătorilor acestora”.

Organizațiile și redacțiile semnatare:

Semnatarii scrisorii deschise:

• ActiveWatch
• ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet
• Centrul pentru Jurnalism Independent
• CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică
• Centrul pentru Inovare Publică
• Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă)
• Monitorul de Botoșani
• Drepturi și Strâmbe
• Casa Jurnalistului
• Asociația Rădăuțiul Civic
• România Curată / Verde Curat
• Centrul FILIA
• Starea Nației
• Fundația Friends For Friends
• Transtelex
• Asociația Mediawise Society
• Fundația PressOne
• Asociația Info Sud-Est
• Centrul de Investigații Media
• Miliția Spirituală
• Asociația Respiro Human Rights Research Centre
• RISE Project
• Misreport
• Inquam Photos
• Ethical Media Alliance
• Societatea Timișoara
• Asociația Ziariștilor Independenți din România, Secția Română a Asociației Europene a Jurnaliștilor
• Buletin de București
• Forum Apulum
• Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare (Politică la Minut)
• Scena9
• Alianța „A Patra Putere”
• Freedom House România / Presshub
• Bankwatch România
• Centrul de Resurse Juridice
• Captura
• Redacția Context.ro
• Pagina de Media
• Centrul Român de Politici Europene
• Asociația Code for Romania
• HotNews
• Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
• Asociația Accept
• Edupedu.ro

Ulterior, li s-au alăturat:

• Narațiuni S.A.F.E. – Acțiune Sigură pentru Libertatea de Exprimare
• G4Media
• Monitorul de Cluj
• Snoop.ro 

Redăm mai jos integral scrisoarea adresată autorităților: 

Jurnalismul în interes public nu destabilizează statul român, ci îl întărește - Scrisoare deschisă

Scrisoare deschisă, 25 Mai 2026

44 de organizații neguvernamentale (nr. ulterior nărul a crescut la 48) și redacții îl critică într-o scrisoare deschisă, publicată azi, pe reprezentantul Poliției Române, directorul Cabinetului Inspectorului General, pentru insinuările, discreditarea și tonul amenințător folosit la adresa jurnaliștilor Recorder, a surselor acestora și a susținătorilor acestora. Semnatarii scrisorii deschise solicită Ministrului de Interne și Inspectorului General al Poliției Române să clarifice dacă se delimitează de afirmațiile acestuia și să analizeze conduita sa.

Jurnalismul în interes public nu destabilizează statul român, ci îl întărește

Domnule ministru Predoiu, domnule Inspector general Neagoe,

Organizațiile neguvernamentale și redacțiile semnatare își exprimă indignarea față de afirmațiile făcute joi, 21 mai, în conferință de presă, de chestorul de poliție Georgian Drăgan, director al Cabinetului Inspectorului General al Poliției Române, care a acuzat publicația Recorder că are drept scop “destabilizarea instituțiilor Statului Român”. Afirmația a venit în urma publicării de către Recorder a documentarului „Poliție aservită”, în care este analizat mecanismul numirilor interimare al persoanelor cu poziții de conducere în Poliția Română și efectele acestuia.

Mai mult, reprezentantul Poliției Române a făcut afirmații grave la adresa activității jurnalistice a redacției Recorder, i-a discreditat, pe un ton amenințător pe susținătorii jurnaliștilor și sursele acestora, trecând deseori prin interpretări și remarci personale, ce fac neclar, pe alocuri, dacă acestea sunt opiniile sale personale sau ale instituției pe care o reprezenta (IGPR).

1. Acuzația că materialele jurnalistice de interes public ar putea destabiliza instituțiile statului

Considerăm că este inacceptabil ca directorul de cabinet al Inspectorului general, chestorul de poliție Georgian Drăgan, să afirme, în numele IGPR, că documentarul Recorder ar avea scopul de destabiliza instituțiile statului, ar pune în pericol siguranța cetățenilor și că ar depăși “cadrul legal privind libera informare a cetățenilor”. Acuzațiile sunt de o gravitate maximă și nu ar trebui să fie aruncate în spațiul public fără a fi riguros dovedite.

Extrase din declarațiile chestorului Drăgan:

“(...) au fost preluate doar informații trunchiate, care să ajute scopului urmărit prin publicarea acestui material, respectiv destabilizarea instituțiilor Statului Român” (sursa: transcript IGPR declarație la începutul conferinței de presă, conferința de presă min. 3:29)

“Informațiile cu privire la Poliția Română, din punctul nostru de vedere, sunt prezentate trunchiat, inexact si alterate, special pentru a lăsa falsa impresie a unor nereguli majore în sistemul de ordine publică și securitate națională. Acest modus operandi depășește cadrul legal, din punctul nostru de vedere, privind libera informare a cetățenilor. Este de natură să afecteze activitatea instituțiilor din România - mă refer și la Justiție, și la Poliția Română și la Ministerul de interne și, implicit asigurarea securității cetățenilor este afectată” (conferința de presă, min 37:44).

2. Discreditarea surselor-avertizori de integritate

Considerăm că este la fel de periculos ca IGPR, în loc să se limiteze la a răspunde argumentat, punctual, la problemele indicate de materialul jurnalistic, să se concentreze pe a-i discredita, pe un ton amenințător, pe cei doi șefi de sindicat care au apărut în documentar fără a-și ascunde identitatea și asumându-și public cele afirmate. Atragem atenția că cei doi se circumscriu definiției avertizorului de integritate în interes public și ar putea beneficia de protecția legii atunci când fac afirmații în interes public pentru dezvăluirea unor încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă. De altfel, chestorul Drăgan dezvăluie că are un conflict personal cu unul dintre cei doi lideri sindicali pentru critici pe care acesta din urmă le-ar fi formulat la adresa sa în ultimii trei ani și pentru care amenință acum că dacă liderul sindical nu le va dovedi, îl va da în judecată.

3. Insinuări inacceptabile referitoare la publicația Recorder

De asemenea, este neclar pe cine vrea să discrediteze și să amenințe directorul Cabinetului Inspectorului General al Poliției Române atunci când vorbește despre ‘cei care se află în spatele materialelor Recorder’:

“(...) dacă îmi permiteți o (...) apreciere personală, celor care se află în spatele acestor materiale - nu mă refer la jurnaliștii Recorder - să-și calibreze activitățile viitoare și să nu mai încerce sa destabilizeze instituțiile statului român, pentru ca asta îi va putea face vulnerabili atât pe ei, cât și pe cetățenii României.” (conferința de presă, min. 42:37).

Intervenția reprezentantului IGPR pare a sugera membrilor și donatorilor Asociației Recorder Community, că prin activitatea lor “destabilizează instituțiile statului român”. În contextul recentei propuneri de lege care ar obliga la publicarea identității donatorilor unei asociații, reamintim ca IGPR are atribuții de (auto)sesizare și de anchetare a unor acțiuni care ar risca să “destabilizeze instituțiile statului român”, deci, implicit, cei aflați pe lista donatorilor Recorder devin țintă a intimidărilor din partea directorului Cabinetului Inspectorului General al Poliției Române.

Și, ca să nu existe niciun dubiu, explicăm: în spatele documentarelor Recorder nu se pot afla decât jurnaliștii Recorder, care decid ce, cum, unde, de ce și când publică. Acest mecanism se numește independență editorială, este bazat pe publicarea cu bună-credință și în interes public, și este motivul pentru care atât de mulți oameni decid să susțină anual redacția Recorder și alte redacții independente.

Dacă chestorul Drăgan are cunoștințe despre alte ‘forțe’ care s-ar afla ‘în spatele materialelor Recorder’, îl invităm să iasă din zona insinuărilor și să facă public cine sunt aceste persoane.

4. Necunoașterea legii accesului la informațiile de interes public

Parte a independenței editoriale, pe care o explicăm mai sus, este și decizia jurnaliștilor de a folosi sau nu răspunsurile instituțiilor publice la cererile de acces la informații adresate conform legii 544/2001. Jurnaliștii nu sunt obligați nici să folosească astfel de răspunsuri în materialul jurnalistic final, nici sa le reproducă integral și, cu atât mai puțin, “să și le însușească”, așa cum crede dl. Drăgan:

“Aceste răspunsuri [la cererile pe legea 544, n.n.] nu au servit scopului jurnalistic, respectiv acela de a informa corect opinia publică. Dacă publicația Recorder ar fi citit sau și-ar fi însușit răspunsurile respective (...) ar fi reieșit foarte clar faptul că din cele 7100 de funcții de conducere de la nivelul Poliției Române (...), doar 650 sunt asigurate prin împuternicire (...).” (conferința de presă min, 19.44)

5. Lipsa unui mecanism instituțional de corectare a derapajelor de mai sus

La 24 de ore de la momentul în care acuzațiile Poliției au început să reverbereze în spațiul public, Poliția Română, sub semnătura chestorului Drăgan, a postat patru precizări pe Facebook în care încerca să disculpe discursul precedent și să contureze ideea că acesta ar fi fost nedreptățit prin criticile venite din spațiul public sau din partea jurnaliștilor, după conferința de presă. Chestorul Drăgan nu a răspuns suplimentar la niciuna dintre întrebările ridicate public, ci doar a dat asigurări declarative că el și instituția pe care o reprezintă ar respecta presa și libertatea de exprimare și nu le-ar fi încălcat prin declarațiile publice făcute în acest caz. Argumentele noastre de mai sus contrazic aceste afirmații.

Prin urmare, domnule ministru Predoiu și domnule Inspector general Neagoe vă solicităm:

Să clarificați dacă vă delimitați sau nu de afirmațiile directorului de cabinet al Inspectorului general, chestorul de poliție Georgian Drăgan.

Să analizați conduita acestuia, pe care noi o calificăm drept lipsită de profesionalism, periculoasă prin insinuările, discreditarea și tonul amenințător folosit la adresa jurnaliștilor, a surselor acestora și a susținătorilor acestora, și să luați de urgență măsurile care se impun. Vă solicităm să ne transmiteți în scris și să comunicați public deciziile pe care le luați