11 persoane din județul Cluj, victime ale traficului de persoane! Cum ajung oamenii în rețele și de ce nu îi recunosc pe cei care îi vânează
Traficul de persoane, o realitate tot mai crudă: 11 victime din județul Cluj identificate în 2025. Cum recrutează traficanții și de ce prietenii și partenerii sunt printre principalii suspecți
O reuniune extinsă a Echipei Interinstituționale Județene Cluj, organizată de Instituția Prefectului în parteneriat cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, a scos la iveală date îngrijorătoare: județul Cluj figurează deja în statisticile naționale pe 2025, cu 11 victime identificate. Întâlnirea a reunit reprezentanți din poliție, asistență socială, educație, sănătate și societate civilă.
Cifrele prezentate în cadrul reuniunii arată că traficul de persoane rămâne un fenomen extins și greu de combătut. La nivel național, au fost identificate 594 de victime de sex feminin și 114 de sex masculin. Dintre acestea, 235 sunt fete minore și 52 băieți minori – ceea ce confirmă că femeile și copiii sunt categoriile cele mai expuse.
Județul Cluj apare în statisticile naționale cu 11 persoane provenite din județ, identificate ca victime în cursul anului 2025.
Cum ajung oamenii în rețelele de trafic: contactul direct, metoda „loverboy" și recrutarea online
Datele analizate în reuniune arată că principala metodă de recrutare rămâne contactul direct – 322 de cazuri. Pe locul doi se află metoda „loverboy", folosită în 173 de situații, iar recrutarea prin internet a generat 110 cazuri. Au mai fost identificate recrutări prin anunțuri publicitare, agenții de plasare a forței de muncă, răpire sau alte metode.
Un element care schimbă complet imaginea clasică a traficantului anonim este relația dintre victime și cei care le-au recrutat. În 205 cazuri, recrutorii erau simple cunoștințe ale victimelor. În 142 de cazuri, partenerul de viață a fost cel care a recrutat victima. Prieteni apropiați – 28 de cazuri. Rude de gradul I – 22 de cazuri. Au mai apărut vecini, colegi de muncă și proxeneți.
Practic, traficanții nu sunt, de cele mai multe ori, figuri necunoscute. Sunt oameni din jurul victimei.
Dezinstituționalizarea adulților cu dizabilități, un nou risc identificat
Un subiect aparte abordat în cadrul reuniunii a vizat persoanele adulte cu dizabilități aflate în proces de dezinstituționalizare, în conformitate cu Legea nr. 7/2023. Instituțiile prezente au discutat măsuri pentru identificarea timpurie a situațiilor de exploatare în rândul acestor persoane, care trec prin tranziția către servicii comunitare și sunt considerate vulnerabile.
Participanții au analizat și noile instrumente juridice adoptate recent pentru consolidarea cooperării între structurile de ordine publică și serviciile sociale.
Prefectul Cluj: „Lupta nu poate fi dusă izolat"
Prefectul Maria Forna a subliniat în cadrul reuniunii că rezultatele în combaterea traficului de persoane depind de implicarea fiecărui angajat din sistem – de la polițistul local la asistentul medical sau educator.
„Doar printr-o vigilență sporită a fiecărui funcționar, polițist local, asistent medical sau educator, coroborată cu o comunicare rapidă către structurile specializate, putem construi un sistem eficient de prevenire și intervenție pentru protejarea persoanelor vulnerabile", a declarat prefectul.
Mecanismul Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Persoane, aprobat prin H.G. nr. 88/2023, rămâne cadrul principal de acțiune. Indicatorii practici vizați de instituții includ: recrutarea sau transportul victimelor, reținerea documentelor de identitate, amenințările, exploatarea sexuală sau prin muncă și constrângerea la săvârșirea de infracțiuni.
0 Comentarii