Un medic renumit, profesor la UMF Cluj, îi apără pe rezidenți după dezastrul de la examenul de specialitate: „Îi examinăm cu instrumente ale trecutului”

Profesorul universitar Simona Rednic, șefa Disciplinei de Reumatologie de la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și medic primar la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, critică modul în care au fost evaluați viitorii medici specialiști în România. După participarea la examenul național de specialitate, aceasta atrage atenția că sistemul pune prea mult accent pe memorarea informațiilor și prea puțin pe capacitatea medicilor de a gândi și de a lua decizii clinice.

Prof. univ. la UMF Cluj Simona Rednic vorbește despre diferențele dintre modul de evaluare din România și standardele folosite în pregătirea examenului european de reumatologie, la care contribuie de mai mulți ani.

„M-am întors de la examenul național de specialitate cu un sentiment de tristețe. Nu pentru că examenul ar fi fost prea greu sau prea ușor. Ci pentru că m-am întrebat, de mai multe ori, dacă evaluăm cu adevărat ceea ce contează”, mărturisește medicul clujean.

„Continuăm să examinăm, în mare măsură, memoria”

Simona Rednic explică faptul că experiența acumulată în elaborarea întrebărilor pentru examenul european de reumatologie i-a oferit o perspectivă diferită asupra modului în care ar trebui evaluate competențele unui viitor specialist.

„De câțiva ani muncesc pentru examenul european de reumatologie. După sute de întrebări construite, corectate, verificate și reverificate, după discuții despre standardizare, blueprint, relevanță și echitate, am avut senzația că nu suntem doar în urmă. Ci că într-un fel, mergem înapoi”.

Potrivit profesorului clujean, una dintre problemele fundamentale ale examenului românesc este accentul pus pe reproducerea unor informații din manuale, inclusiv a unor detalii care nu au relevanță pentru practica medicală.

„Continuăm să examinăm, în mare măsură, memoria. Capacitatea de a reproduce informații dintr-o carte, uneori până la detalii care nu vor schimba niciodată o decizie clinică. O carte care, oricât de recent ar fi apărut, este deja depășită în anumite privințe”.

Medicul subliniază că medicina modernă presupune mult mai mult decât acumularea și reproducerea unor cunoștințe teoretice, mai ales într-o perioadă în care informațiile medicale sunt accesibile imediat, iar ghidurile și tratamentele se schimbă permanent.

„Informația este astăzi la un click distanță. Ghidurile se schimbă, tratamentele evoluează, inteligența artificială încape în buzunarul halatului nostru. Nu mai putem pretinde că valoarea unui medic stă în cantitatea de informație pe care o poate reproduce fără să deschidă o carte”.

Profesorul clujean: Un medic bun trebuie să știe să gândească, nu doar să memoreze

În opinia Simonei Rednic, un examen relevant ar trebui să verifice capacitatea medicului de a interpreta informații, de a identifica problemele pacientului și de a lua decizii corecte, inclusiv în situații în care diagnosticul sau tratamentul nu sunt evidente.

„Valoarea lui stă în ceea ce știe să facă cu acea informație. Să recunoască o problemă. Să înțeleagă un pacient, nu doar o boală. Să interpreteze date uneori contradictorii. Să distingă esențialul de accesoriu. Să ia o decizie bună în condiții de incertitudine. Să știe când să trateze, când să aștepte, când să ceară ajutor. Și, poate cel mai important, să știe ce nu știe”.

Profesorul universitar precizează că nu pledează pentru examene mai ușoare, ci pentru unele care să testeze competențele importante în exercitarea profesiei.

„Un examen bun nu trebuie să fie ușor. Dimpotrivă. Trebuie să fie exigent, riguros, corect, egal pentru toți. Dar dificultatea lui trebuie să vină din complexitatea gândirii pe care o solicită, nu din obscuritatea detaliilor pe care le cere”.

„Le cerem să devină medici ai viitorului, dar îi examinăm cu instrumente ale trecutului”

Una dintre cele mai puternice critici formulate de profesorul clujean privește contradicția dintre pregătirea practică a rezidenților și ceea ce li se cere să demonstreze la examenul final.

Simona Rednic spune că, de-a lungul anilor de rezidențiat, îi învață pe tinerii medici să gândească, să caute dovezi științifice și să analizeze fiecare pacient în ansamblu. La examen însă, aceștia ajung să fie evaluați în mare parte după capacitatea de memorare.

„Mă gândesc și la rezidenții mei. La anii în care îi învăț să gândească, să pună întrebări, să caute dovezi, să privească pacientul în ansamblu. Iar la sfârșit le-am cerut, prea adesea, să demonstreze cât de bine au memorat pagini. Le cerem să devină medici ai viitorului, dar îi examinăm cu instrumente ale trecutului”.

Profesorul consideră că România dispune de specialiști capabili să reformeze sistemul de examinare, dar că schimbarea presupune voință și curaj.

„Nu cred că ne lipsesc oamenii capabili să schimbe acest lucru. Ne lipsesc poate voința, timpul și curajul de a regândi ceea ce facem de atâția ani”.

„Pacientul nu îl va întreba pe medic câte pagini a memorat. Îi va încredința viața lui”

În finalul mesajului, Simona Rednic atrage atenția că modul în care sunt examinați viitorii specialiști transmite și un mesaj despre valorile sistemului medical.

„Un examen nu este doar o modalitate de a acorda un titlu. Este și un mesaj despre ce prețuiește profesia noastră. Iar eu mi-aș dori să le transmitem tinerilor medici că prețuim nu doar ceea ce știu, ci mai ales cum gândesc, cum decid și cum au grijă de oamenii care vor avea încredere în ei. Pentru că, la sfârșitul zilei, pacientul nu îl va întreba pe medic câte pagini a memorat. Îi va încredința viața lui”.

Scandalul examenului de medic specialist 2026. Rezultate slabe și acuzații privind modul de evaluare

Examenul național de medic specialist din octombrie 2026 a provocat un val de nemulțumiri în rândul medicilor rezidenți, după ce au apărut informații privind o promovabilitate sub 50%.

Mai mulți candidați au contestat modul de formulare a subiectelor și criteriile de evaluare, reclamând că examenul a pus accent pe reproducerea unor detalii teoretice, în loc să verifice pregătirea clinică dobândită în anii de rezidențiat.

Nemulțumirile au dus la solicitări de recorectare a lucrărilor sau chiar de organizare a unui nou examen.

În acest context, intervenția profesoarei Simona Rednic de la UMF Cluj capătă o semnificație aparte. Criticile sale nu vizează dificultatea examenului în sine, ci felul în care sunt evaluate competențele unor medici care au parcurs deja mai mulți ani de pregătire în spitale.

Între timp, pe 16 octombrie, Ministerul Sănătății a anunțat că analiza contestațiilor nu a identificat probleme care să justifice recorectarea lucrărilor sau reluarea examenului.

„În urma analizării punctelor de vedere transmise de comisiile de soluționare a contestațiilor privind desfășurarea examenului pentru obținerea titlului de medic, medic stomatolog și farmacist specialist, Ministerul Sănătății precizează că nu au fost semnalate aspecte de natură profesională care să justifice reluarea examenului sau recorectarea tezelor. Aceeași concluzie se aplică și în cazul centrelor universitare în care, la proba scrisă a examenului de specialitate în cardiologie, procentul candidaților declarați admiși s-a situat sub media națională”, spune conducerea Ministerului Sănătății.

La Cardiologie, ministerul a comunicat o promovabilitate națională de aproape 60% (59.88%), respectiv 103 candidați promovați din 172 înscriși, dar a confirmat că în unele centre universitare rezultatele au fost sub media națională. O comisie a propus organizarea unei sesiuni suplimentare, posibilitate pe care ministerul a anunțat că o va analiza.

„Nu avem elemente care să justifice reluarea examenului sau recorectarea tezelor. Propunerea unui singur centru privind organizarea unei sesiuni suplimentare poate fi analizată. Considerăm că cei îndreptățiți să se pronunțe sunt conducerile universităților de medicină și farmacie, precum și cei din cadrul Societatea Română de Cardiologie, care trebuie să își exprime punctul de vedere profesional cu privire la corectitudinea subiectelor și a baremelor, precum și la eventualele măsuri, astfel încât orice decizie să fie fundamentată pe argumente profesionale și pe respectarea cadrului legal”, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

De menționat faptul că specialitatea Cardiologie este una dintre cele mai căutate la Rezidențiat și se intră cu medii foarte mari. Cu alte cuvinte, rata de eșec de aproximativ 40% la Cardiologie din acest an de la examenul de specialitate se aplică unora dintre cei mai buni rezidenți. 

Mai jos, exemplu mediile de admitere Rezidențiat 2025, Cardiologie

Cine este profesorul universitar UMF Cluj Simona Rednic

Simona Rednic este profesor universitar la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, medic primar în reumatologie și medicină internă și șefa Secției de Reumatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.

A condus Societatea Română de Reumatologie și a ocupat funcții importante în cadrul EULAR, organizația europeană de profil, inclusiv în structurile dedicate educației medicale.

Experiența sa include participarea la numeroase studii clinice internaționale, activitate de cercetare și pregătirea mai multor generații de medici rezidenți și doctoranzi. Prof univ. Simona Rednic este extrem de apreciată de studenți, iar absolvenții UMF Cluj, au multe cuvinte de laudă la adresa ei pentru modul de predare și pentru atitudinea fașă de ei pe perioada facultății.