Guvernul României a aprobat una dintre cele mai importante reforme ale sistemului silvic din ultimii ani: reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva. Decizia aduce schimbări majore în modul în care sunt administrate pădurile din România și introduce reguli mult mai stricte pentru conducerea instituției. Anunțul a fost făcut de ministra Mediului, Diana Buzoianu, care a explicat că reorganizarea presupune reducerea numărului de direcții silvice și introducerea unor criterii clare de performanță pentru directorii regionali.

Reforma este legată și de angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și face parte din condițiile necesare pentru accesarea unor fonduri europene importante.

Romsilva va avea doar 19 direcții regionale. Reformă pentru a combate problemele din sistemul silvic

Una dintre cele mai vizibile schimbări este reducerea numărului de direcții silvice. În prezent, structura administrativă include 41 de direcții silvice județene, însă după reorganizare acestea vor fi înlocuite cu 19 direcții silvice regionale. Potrivit ministrei Mediului, această restructurare reprezintă un jalon important din PNRR și este necesară pentru deblocarea cererii de plată numărul patru din programul european. Autoritățile susțin că reorganizarea nu este doar o cerință tehnică, ci și o reformă reală a modului în care funcționează sistemul silvic.

Decizia de a combate problemele din sistemul silvic vine pe fondul criticilor și problemelor semnalate în ultimii ani în ceea ce privește gestionarea pădurilor. Cazurile de tăieri ilegale, dosare clasate sau prejudicii nerecuperate au arătat, potrivit autorităților, că sistemul actual are nevoie de schimbări serioase. Noua reformă își propune să creeze mecanisme interne mai solide, care să permită monitorizarea activităților și responsabilizarea conducerii. Scopul declarat al autorităților este schimbarea modului în care a fost administrată pădurea din România până acum.

Directorii nu vor mai avea contracte de muncă. Indicatori clari: profit, lemn pentru populație și colaborare cu comunitățile

O altă schimbare importantă vizează modul în care vor fi numiți directorii direcțiilor silvice regionale. Aceștia vor fi selectați prin concurs și vor semna contracte de mandat, nu contracte clasice de muncă. Asta înseamnă că activitatea lor va fi evaluată anual pe baza unor indicatori clari de performanță. Dacă un director nu îndeplinește cel puțin două treimi din obiectivele stabilite, mandatul său poate fi încheiat înainte de termen.

Printre criteriile de performanță stabilite pentru conducerea Romsilva se numără atât indicatori financiari, cât și indicatori nefinanciari. De exemplu:

• profitul net raportat la suprafața administrată;
• timpul de recuperare a creanțelor;
• parteneriate cu comunități locale și ONG-uri;
• organizarea de evenimente și programe locale

Un obiectiv important este legat de lemnul de foc pentru populație. Direcțiile silvice vor trebui să onoreze cel puțin 70% din cererile depuse anual de cetățeni.

Recuperarea prejudiciilor devine obligație. Camere video și supraveghere în păduri

Reforma introduce și reguli stricte privind recuperarea prejudiciilor descoperite în sistemul silvic. Astfel, în 90% dintre cazurile în care sunt identificate pagube, instituția va trebui să inițieze acțiuni în instanță pentru recuperarea banilor. De asemenea, conducerea direcțiilor silvice va trebui să implementeze cel puțin 90% dintre măsurile stabilite în rapoartele de control sau audit.

Un alt element important al reformei vizează monitorizarea pădurilor. Noile criterii includ:

• instalarea de sisteme video de supraveghere;
• camere CCTV la punctele de acces auto în păduri;
• programe anuale de regenerare forestieră;
• lucrări de îngrijire și întreținere a arboretelor.

Directorii regionali vor trebui să realizeze 100% din programele de regenerare forestieră aprobate.

Planuri de digitalizare și eficientizare. Banii din păduri nu vor mai acoperi pierderile altor afaceri

În următoarele luni, Romsilva va trebui să pregătească planuri de digitalizare și debirocratizare. De asemenea, instituția va analiza activitățile economice secundare, inclusiv exploatarea cabanelor și a altor proprietăți. Dacă anumite activități produc pierderi ani la rând, acestea vor trebui reorganizate sau închise.

Un principiu nou introdus de reformă este separarea contabilă a activităților Romsilva. Pe scurt, veniturile obținute din administrarea pădurilor nu vor mai putea fi folosite pentru a acoperi pierderile altor activități neprofitabile, precum hoteluri sau alte investiții.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, spune că această reformă este rezultatul unui proces de lucru de peste șase luni și ar trebui să ducă la o gestionare mai eficientă și mai responsabilă a pădurilor. Obiectivul final este găsirea unui echilibru între exploatarea economică a resursei de lemn și protejarea patrimoniului natural al României.