Statul e dator la stat! Firmele publice datorează peste 9,4 miliarde de lei la ANAF, dar antreprenorilor li se cer banii pe loc. Cine sunt marii datornici

Companiile de stat consumă aproape 19 miliarde de lei pe an. Negrescu: reforma lor nu mai poate fi amânată

Pierderile și subvențiile companiilor deținute de stat ajung la aproximativ 18,7 miliarde de lei pe an, aproape 1% din PIB, iar reforma lor nu mai poate fi amânată, susține consultantul economic Adrian Negrescu, potrivit agerpres.

În analiza publicată luni, Negrescu consideră că restructurarea aparatului de stat și a companiilor publice va fi una dintre principalele misiuni ale următorului guvern, indiferent dacă acesta va fi format de Luca Niculescu sau de alt candidat.

Argumentul lui ține de buget. Deficitul trebuie redus în continuare și anul viitor, însă spațiul pentru taxe noi s-a epuizat. Economia a crescut cu doar 0,8% în 2025, consumul s-a contractat în acest an, iar firmele cer predictibilitate, nu poveri fiscale suplimentare. Dacă statul nu mai poate lua bani în plus din economie, spune consultantul, trebuie să facă ordine la el acasă, iar cele aproape 19 miliarde de lei sunt cea mai la îndemână rezervă de economii.

419 companii pe pierdere, 80 ținute în viață din bani publici

Dintre companiile de stat care și-au raportat rezultatele, 890 au încheiat anul cu profit și 419 pe pierdere. Optzeci dintre acestea din urmă pierd mai mult de jumătate din ce încasează.

Pierderile totale au ajuns în 2025 la 4,4 miliarde de lei, aproape dublu față de anul precedent. În paralel, companiile de stat au primit subvenții de 14,3 miliarde de lei, puțin sub cele 15,4 miliarde de lei din 2024. Aproape 8,7 miliarde de lei au mers spre transport și termoficare, iar alte 4,4 miliarde de lei doar spre CFR SA și o altă companie națională de infrastructură.

Statul, dator la stat

Companiile publice au datorii fiscale la ANAF de peste 9,4 miliarde de lei, adică aproximativ 1,8 miliarde de euro. Pe primul loc se află CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare, cu aproape 675 de milioane de lei. Urmează CFR Marfă, cu circa 433 de milioane de lei și datorii și la asigurările sociale, Complexul Energetic Hunedoara, cu 312 milioane de lei, și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, cu peste 136 de milioane de lei.

Negrescu numește situația un paradox: statul nu își încasează banii de la propriile firme, dar îi cere fără întârziere de la orice antreprenor privat.

Potrivit datelor centralizate de DeFapt.ro din platforma companiidestat.ro și de la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), statul deține 1.904 companii: 146 la nivel central și peste 1.700 în subordinea autorităților locale.

Guvernul are fișe de monitorizare pentru doar 1.356 dintre ele. Pentru celelalte 548 nu are o imagine clară, iar pentru 595 de companii nu există date financiare pe 2025.

Cinci companii aduc două treimi din profit

Profitul este concentrat în câteva firme mari din energie și infrastructură. Hidroelectrica și Romgaz aduc singure 39% din câștigul total al companiilor de stat. Împreună cu Nuclearelectrica, CEC Bank și Compania Națională Aeroporturi București, primele cinci generează aproximativ două treimi din profit. În opinia lui Negrescu, acești câțiva „campioni” subvenționează indirect sute de companii ineficiente. În firmele de stat lucrează peste 235.000 de oameni.

Negrescu spune că reforma nu înseamnă privatizări în masă sau închideri peste noapte și propune patru pași:

• un registru public, complet și actualizat al celor 1.904 companii, cu situații financiare obligatorii pentru fiecare;
• guvernanță corporativă aplicată real, cu manageri selectați profesionist și evaluați după rezultate, nu după afilieri politice;
• restructurare cu plan și termene, comasare sau închidere pentru firmele care pierd constant, mai ales cele locale înființate, spune el, doar pentru a ocoli regulile de angajare din administrație;
• listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile profitabile, pentru bani la buget și disciplina impusă de investitorii privați.

O astfel de reformă ar fi, crede consultantul, cel mai puternic semnal pentru agențiile de rating, investitori și contribuabili că „austeritatea începe cu statul, nu cu cetățeanul”. Anul 2027 vine cu multe necunoscute economice, dar aceasta este una dintre puținele variabile pe care guvernul le controlează complet, a scris Negrescu.