Un nou episod tensionat în jurul memoriei unor personalități istorice controversate reaprinde dezbaterea publică în România. Bustul poetului și fostului premier Octavian Goga a fost îndepărtat recent din zona Copou din Iași, în urma unor presiuni legale, iar cazul riscă să creeze un precedent cu ecou direct la Cluj-Napoca.

Presiuni tot mai mari pentru „ștergerea” lui Octavian Goga din spațiul public?

Potrivit informațiilor oferite de Ziar de Cluj, solicitarea de eliminare a bustului a venit din partea unei asociații care invocă prevederile noii legislații cunoscute drept „Legea Vexler”. Actul normativ interzice menținerea în spațiul public a simbolurilor dedicate persoanelor asociate cu ideologii fasciste, legionare sau antisemite. În lipsa unui răspuns din partea autorităților, organizația a mers până la acțiune în instanță pentru „refuz de soluționare a cererii”.

Bustul ar fi fost îndepărtat discret, fără o comunicare clară privind destinația sa, semn că presiunea juridică începe să producă efecte concrete. Înainte de dispariția statuii, pe soclu fusese adăugată inclusiv o plăcuță care menționa explicit caracterul „regretabil” al activității politice a lui Goga. Cazul de la Iași nu este unul izolat și riscă să deschidă o cutie a Pandorei. La Cluj-Napoca, aceeași asociație a cerut deja schimbarea denumirii Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, una dintre cele mai importante instituții culturale din județ. Solicitarea a fost confirmată de Consiliul Județean Cluj, care a anunțat că a început o analiză oficială.

Autoritățile locale au cerut un punct de vedere specializat de la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, pentru a stabili dacă activitatea politică a lui Goga se încadrează în prevederile legii. Până la finalizarea evaluării, nu a fost luată o decizie, însă presiunea publică și juridică este în creștere.

În paralel, sunt vizate și alte simboluri, precum denumiri de străzi, inclusiv cazul controversat al lui Radu Gyr. Semnalul este clar: nu mai este vorba doar despre statui, ci despre o reevaluare mai amplă a modului în care sunt onorate personalitățile istorice în spațiul public. Octavian Goga rămâne o figură profund controversată. Deși este considerat un poet important al literaturii române, perioada sa politică, inclusiv mandatul de prim-ministru din 1937–1938, este asociată cu politici radicale și poziții antisemite, ceea ce îl plasează în centrul acestei dispute.

În timp ce unii susțin că legea trebuie aplicată strict, alții avertizează că eliminarea totală a acestor simboluri riscă să ducă la o „ștergere” a istoriei, în locul unei contextualizări critice. După bustul dispărut de la Iași, întrebarea care planează tot mai apăsat este una directă: va urma și Clujul? Va pierde Biblioteca Județeană „Octavian Goga” numele sub care este cunoscută de generații întregi? Deocamdată, răspunsul nu este clar, dar presiunea este, fără îndoială, în creștere.