Pădurile României au crescut în 2025, dar lucrările de regenerare s-au prăbușit cu 10%: Ce arată datele oficiale despre fondul forestier național

Pădurile României s-au extins în 2025, dar lucrările de regenerare au scăzut cu 10%

Fondul forestier național a crescut cu 170 de hectare față de sfârșitul anului 2024, potrivit datelor INS publicate vineri. Creșterea vine în principal din reîncadrarea unor pășuni împădurite și din introducerea în fondul forestier a terenurilor degradate, în temeiul noului Cod Silvic, potrivit agerpres. 

Suprafața pădurilor reprezintă 97,6% din totalul fondului forestier național. Volumul de masă lemnoasă recoltată a crescut cu 4,1% față de 2024, în timp ce suprafața regenerată a scăzut cu 10,1% — o evoluție îngrijorătoare în contextul în care tăierile au crescut.

Unde se află cele mai mari păduri

Distribuția fondului forestier pe regiuni arată că cea mai mare concentrare se înregistrează în Centru (19,2%) și Nord-Est (18,2%), urmate de Vest (16,2%), Nord-Vest (15,3%), Sud-Vest Oltenia (12,4%), Sud-Muntenia (10%), Sud-Est (8,3%) și București-Ilfov (0,4%).

Cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în Nord-Est — 28,3% din totalul național —, urmată de Centru cu 22,9%. La distanță se situează regiunile Vest (12,8%), Nord-Vest (11,9%), Sud-Muntenia (9,4%), Sud-Vest Oltenia (7,5%), Sud-Est (6,9%) și București-Ilfov (0,3%).

Regenerarea — pe ultimul loc față de recoltare

Lucrările de regenerare a pădurilor au fost realizate cu precădere în Nord-Est (19,5% din suprafața totală regenerată), Centru (17,1%), Vest și Nord-Vest (câte 15%), urmate de Sud-Est (11,8%), Sud-Muntenia (10,9%), Sud-Vest Oltenia (10,5%) și București-Ilfov (0,2%).

Scăderea suprafeței regenerate cu peste 10% în condițiile unui volum mai mare de lemn recoltat ridică semne de întrebare privind echilibrul dintre exploatare și refacerea fondului forestier.