Cum percep românii ONG-urile: jumătate au încredere, două treimi au interacționat cu ele

Nivelul de încredere al românilor în organizațiile neguvernamentale (ONG) rămâne stabil, în jurul valorii de 50%, chiar și într-un context social marcat de crize succesive, polarizare accentuată și neîncredere generalizată în instituții. Totuși, neîncrederea „totală” față de ONG-uri a crescut semnificativ între 2016 și 2025, de la 14% la 27%, arată Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă (BOSC) 2025, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), potrivit News.ro.

BOSC 2025 face parte dintr-o serie de cercetări sociologice desfășurate în 2010, 2016, 2023 și 2025, care analizează percepțiile publice despre societatea civilă: nivelul de încredere în ONG-uri, atitudinile față de acestea, rolul lor în comunitate și implicarea civică a populației.

„Ne bucurăm că FDSC continuă să furnizeze date solide despre societatea civilă. Avem acum o perspectivă comparabilă în timp asupra modului în care românii văd ONG-urile. Este important că nivelul de încredere rămâne stabil, iar o majoritate semnificativă consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără aceste organizații. În același timp, există încă mult de lucru pentru ca impactul lor să fie resimțit mai direct în viața oamenilor”, declară Ionuț Sibian, Director Executiv FDSC.

Încrederea românilor în ONG-uri

Potrivit BOSC 2025, ONG-urile se bucură de un nivel de încredere mai ridicat decât alte forme de reprezentare publică: 49% dintre respondenți au încredere în ONG-uri, comparativ cu 36% în sindicate și doar 19% în partidele politice. Biserica rămâne instituția cu cea mai mare încredere (81%).

Încrederea în ONG-uri este mai ridicată în rândul:

• femeilor;
• tinerilor între 18 și 44 de ani;
• persoanelor cu studii superioare;
• locuitorilor din orașe mari;
• celor din regiunea Moldova.

Tinerii între 18 și 29 de ani au cel mai ridicat nivel de încredere (57%), comparativ cu doar 36% în rândul persoanelor peste 60 de ani, și sunt mai frecvent beneficiari ai serviciilor oferite de ONG-uri.

Majoritatea respondenților consideră că ONG-urile joacă un rol esențial în funcționarea unei societăți democratice:

• 63% cred că acestea acționează acolo unde statul nu reușește să producă schimbări;
• 62% consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără organizații neguvernamentale.

Analizele statistice arată că încrederea în ONG-uri este mai ridicată atunci când oamenii consideră că acestea suplinesc eșecurile statului și sunt indispensabile democrației. În schimb, teoriile conspiraționiste sau percepțiile autohtoniste se asociază cu un nivel scăzut de încredere.

„Barometrul BOSC 2025 arată că avem nevoie de date, nu de impresii, pentru a evalua societatea civilă. ONG-urile sunt percepute ca relevante pentru democrație și interacțiunea cu ele a crescut, însă mulți oameni nu resimt impactul direct în viața lor de zi cu zi”, explică Mircea Kivu, coordonator BOSC 2025.

Care este de fapt impactul ONG-urilor

Percepția asupra impactului ONG-urilor este moderat pozitivă:

• Aproape jumătate dintre respondenți consideră că acestea influențează pozitiv viața beneficiarilor direcți;
• 62% cred că ONG-urile nu le afectează viața personală.

ONG-urile sunt văzute ca având un impact mai mare la nivel local decât național. Unul din trei respondenți consideră că majoritatea organizațiilor urmăresc interesele generale ale societății. Această percepție – „fac bine, dar nu mie” – explică în parte implicarea civică formală relativ redusă.

Interacțiunea românilor cu ONG-urile

Două treimi dintre români (66%) au avut, într-o formă sau alta, contact cu ONG-uri. Cele mai frecvente forme sunt:

• Expunerea la materiale informative (55%);
• Donații către ONG-uri (29%), mai frecvente în rândul tinerilor, persoanelor cu studii superioare și locuitorilor din orașe mari.
• 42% dintre respondenți au folosit mecanismul de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit către ONG-uri, iar 18% dintre aceștia au efectiv redirecționat banii.

Tinerii sunt mai activi și în forme non-caritabile de implicare civică, cum ar fi: participarea la demonstrații publice, voluntariat sau activism instituțional. În special cei din orașele mari și din zona București–Ilfov susțin și presa independentă, deși acest tip de sprijin rămâne marginal la nivel național.

Implicarea civică și formă de asociere

• 35% dintre adulți declară că fac parte dintr-o formă de asociere;
• 12% sunt membri ai unui ONG;
• 8% plătesc cotizații.

Cele mai comune forme de asociere sunt casele de ajutor reciproc și organizațiile religioase. Implicarea civică se manifestă cel mai frecvent prin donații, iar participarea la proteste, voluntariat sau susținerea presei independente rămâne concentrată în segmente restrânse ale populației, în special tinerii cu studii superioare din mediul urban mare.

Sprijinul material pentru presa independentă a crescut: 4% dintre români au donat în ultimul an pentru publicații online sau tipărite, dublu față de 2023.