Guvernul trebuie să găsească 5 miliarde de lei în 10 zile pentru restanțele salariale ale magistraților. Ce soluții are la dispoziție

Guvernul României trebuie să identifice în următoarele 10 zile soluții pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, în valoare de aproximativ 5 miliarde de lei. În caz contrar, statul riscă penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă zilnică stabilită de instanță, conform Hotnews. 

Decizia definitivă a fost pronunțată joi de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure plata drepturilor salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.

Suma, echivalentă cu aproape un miliard de euro, provine din procesele câștigate de judecători și procurori în ultimii ani. Obligația de plată pune presiune suplimentară asupra bugetului de stat, într-un moment în care autoritățile încearcă să țină sub control deficitul bugetar.

Cum au apărut restanțele salariale de miliarde de lei

Litigiile au pornit după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru alinierea la decizii anterioare ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

În urma proceselor, magistrații au obținut hotărâri judecătorești prin care statul este obligat să le achite diferențele salariale.

Guvernul a decis însă amânarea unei părți din plățile restante, iar banii au fost redirecționați către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.

Înalta Curte a dat în judecată Guvernul pentru neexecutarea obligațiilor, iar instanța a stabilit acum că Executivul trebuie să înceapă demersurile necesare pentru plata sumelor datorate.

Penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere

Potrivit hotărârii, Guvernul și Ministerul Finanțelor au la dispoziție 10 zile de la data rămânerii definitive a deciziei pentru a pune în aplicare obligațiile stabilite de instanță.

În caz de întârziere, sancțiunile prevăzute includ penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a explicat pentru HotNews că, în acest interval, statul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară.

„În termen de 10 zile, Guvernul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară pentru stingerea datoriilor. Adică, să înceapă demersurile de alocare a acestor bani”, a declarat acesta.

Potrivit reprezentantului instanței supreme, plata poate fi realizată fie prin virarea efectivă a banilor, fie prin emiterea unor titluri de valoare.

Fondul de rezervă al Guvernului, una dintre soluțiile posibile

Una dintre variantele luate în calcul este utilizarea Fondului de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.

Potrivit unor surse apropiate dosarului, citate de HotNews, această soluție ar necesita o decizie a premierului.

Situația este complicată de faptul că premierul este interimar, iar pentru adoptarea unei decizii este așteptată învestirea noului Guvern. Potrivit informațiilor prezentate în materialul citat, votul din Parlament ar putea avea loc marți.

Conform articolului 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Fondul de rezervă poate fi utilizat, prin hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar.

Teoretic, Executivul ar putea aloca din acest fond sumele necesare instituțiilor responsabile de plata restanțelor salariale. Există însă o dificultate juridică: obligațiile în cauză provin din litigii și hotărâri judecătorești anterioare, astfel că nu pot fi considerate automat cheltuieli neprevăzute. Utilizarea Fondului de rezervă ar necesita justificarea caracterului urgent al cheltuielilor și verificarea respectării condițiilor legale, inclusiv a eventualelor derogări aplicabile în 2026, potrivit surselor citate.

De unde ar mai putea veni banii

Fondul de rezervă nu reprezintă o sursă suplimentară de venituri pentru stat, ci cuprinde bani deja prevăzuți în buget, care pot fi redistribuiți în condițiile legii.

Dacă sumele disponibile nu sunt suficiente pentru acoperirea restanțelor, Guvernul va trebui să identifice alte soluții bugetare, inclusiv prin realocări sau printr-o rectificare bugetară.

Miza este găsirea unei formule legale de finanțare într-un interval scurt, astfel încât statul să execute hotărârea definitivă și să evite acumularea unor penalități suplimentare.